Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să pronunțe joi soluția definitivă într-un proces de o importanță majoră, care vizează plata restanțelor salariale ale magistraților. Instanța supremă a fost deja în situația de a amâna pronunțarea unei decizii de cinci ori în acest caz. Conflictul juridic este declanșat de neplata unor sume care se ridică la aproximativ 5 miliarde de lei, o valoare ce afectează direct bugetul de stat.
Procesul a ajuns în etapa de recurs după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea depusă de Înalta Curte. Aceasta a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante, inclusiv prin intermediul unei rectificări bugetare. Dacă decizia devine definitivă, autoritățile vor avea la dispoziție 10 zile pentru executare, sub amenințarea unor penalități de 1% pe zi și a unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie.
În cadrul cererii de chemare în judecată, semnată de președinta instanței, Lia Savonea, se susține că neplata afectează dreptul de proprietate al judecătorilor. Aceștia dețin titluri executorii care nu au fost executate de peste zece ani. Înalta Curte a acuzat totodată Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și că subminează legitimitatea instanțelor prin aceste neplăți.
Guvernul și Ministerul Finanțelor au depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel București, procesul fiind judecat de un complet format din Maria Violeta Chiriac, Mădălina-Elena Vladu-Crevon și Emilian-Constantin Meiu. Reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru a clarifica dacă o instanță poate impune alocări bugetare suplimentare. De asemenea, s-a cerut suspendarea procesului până la primirea unui răspuns de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Premierul interimar, Ilie Bolojan, a declarat că instanța nu are competența sau legitimitatea de a decide modul de distribuție a banilor publici. Acesta a susținut că decizia instanței reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului și perturbă echilibrul bugetar. Guvernul consideră că procesul de alocare a resurselor este o atribuție a executivului, nu a instanțelor de judecată.
Această dispută juridică reflectă un conflict de competențe între puterea legislativă/executivă și cea judecătorească în ceea ce privește gestionarea fondurilor publice. În România, deciziile privind rectificările bugetare și alocarea resurselor pentru salarizarea funcționarilor publici și a magistraților sunt subiecte sensibile, având un impact direct asupra stabilității bugetare și a independenței instituțiilor de stat.