Sindicatul SAALG a contestat proiectul de reformă a salarizării, invocând lipsa unor date esențiale din partea instituțiilor publice. Organizația susține că procesul de fundamentare a deciziilor este afectat de raportări incomplete, ceea ce pune la îndoială rigoarea procesului decizional. Sindicatul cere Guvernului să explice modul în care au fost identificate inechitățile salariale și cum au fost calculate efectele modificărilor asupra coeficienților și sporurilor.
Conform datelor furnizate de Ministerul Muncii, din totalul de 13.465 de instituții vizate, doar 7.435 au transmis informații salariale pentru anul 2025. Aceasta înseamnă că raportările a 6.030 de instituții lipsesc complet din setul de date actual. Ministerul a semnalat, de asemenea, riscul ca baza de date utilizată să conțină informații eronate, însă a precizat că procentul de aproximativ 55% se referă la numărul de instituții care au raportat, nu la ponderea angajaților.
SAALG solicită Guvernului să clarifice dacă informațiile lipsă au fost completate din alte surse și cine a validat rezultatele folosite în procesul de decizie. Organizația vrea să știe ce simulări și estimări au fost transmise la Bruxelles și dacă reprezentanții Comisiei Europene au fost informați despre gradul de completare a raportărilor sau despre riscurile de eroare. Sindicatul cere publicarea documentelor de fundamentare și a surselor de date utilizate pentru diferite familii ocupaționale.
Președintele organizației, Noni-Emil Iordache, a subliniat că peste un milion de lucrători au dreptul să știe dacă reforma este bazată pe calcule reale sau pe improvizație. Acesta a cerut publicarea calculelor și a documentelor transmise Comisiei Europene, inclusiv a observațiilor primite de la această instituție. Sindicatul solicită o verificare independentă a modului în care a fost fundamentată reforma înainte ca noi soluții privind salarizarea să fie adoptate.
Organizația a menționat că, dacă se demonstrează că decidenții au cunoscut deficiențele datelor și au prezentat concluzii neverificate, aceștia ar trebui să își asume responsabilitatea politică. SAALG cere stabilirea răspunderilor pentru necolectarea datelor și pentru utilizarea unor estimări pe care le consideră insuficient fundamentate. Sindicatul insistă pe nevoia de predictibilitate și pe un dialog în care documentele pot fi examinate de partenerii sociali înainte de implementare.
Procesul de reformare a sistemului de salarizare în sectorul public are loc într-un context de monitorizare atentă a deciziilor economice din România. Deciziile privind veniturile angajaților din administrația publică sunt influențate de cadrul legislativ național și de recomandările primite din cadrul Uniunii Europene. Transparența datelor utilizate în aceste procese este considerată esențială pentru asigurarea unei salarizări echitabile în rândul celor peste un milion de lucrători din sistemul de stat.