Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România a înregistrat în ultimele luni cea mai rapidă încetinire a inflației din ultimii ani. Această evoluție a avut loc în paralel cu o reducere semnificativă a deficitului bugetar. Conform declarațiilor sale, în luna august, rata anuală a inflației a coborât la 6,2%, de la 8,2% în iulie și de la peste 10% în iunie, reprezentând o decelerare marcată.
Evoluția prețurilor este influențată de factori statistici și de îmbunătățirea fundamentelor economice. Alexandru Nazare explică faptul că o parte din scădere vine din ieșirea din calcul a unor scumpiri din vara anului trecut. Totodată, prețurile de consum, fără a include combustibilii, au scăzut în august cu 0,08%. Alimentele au fost cu 0,7% mai ieftine, în timp ce legumele și fructele au avut costuri mai mici decât în anul precedent.
Presiunea asupra prețurilor este menită să vină în principal din zona combustibililor, unde benzina și motorina au înregistrat creșteri de două cifre. Ministrul subliniază că, deși inflația a scăzut, rata de 6,2% rămâne ridicată și populația resimte pierderea puterii de cumpărare. Scăderea ritmului de creștere nu înseamnă că prețurile s-au întors la nivelurile anterioare, ci doar că dinamica lor de creștere a încetinit.
Pe partea de buget, deficitul a scăzut semnificativ, fiind cu 37% mai mic în primele șapte luni ale anului față de aceeași perioadă din 2025. Alexandru Nazare a precizat că aproximativ 3% din PIB, respectiv aproape jumătate din deficitul actual, reprezintă plata dobânzilor la datoria acumulată în anii anteriori. Acestea sunt fonduri care nu ajung în spitale, școli sau autostrăzi, iar reducerea costurilor de finanțare este esențială.
Reducerea inflației și corectarea deficitului fac parte din același proces de reformă economică. Obiectivul este trecerea de la un consum finanțat prin datorie către investiții și o disciplină a cheltuielilor. Ministrul susține că dezinflația este o veste bună pentru puterea de cumpărație, deoarece permite ca salariile și pensiile să își recapete valoarea reală, bazată pe venituri, nu pe împrumuturi tot mai scumpe.
Contextul economic actual pune accent pe necesitatea stabilității pentru a recăpăta încrederea firmelor și a cetățenilor. În acest context, România urmărește să utilizeze fondurile europene și să investească în energie, industrie și infrastructură. Scopul final este transformarea perioadei dificile într-un punct de relansare prin investiții solide, evitând revenirea la vechile dezechilibre economice care au marcat perioadele trecute de instabilitate.