Guvernul Luca Niculescu intră într-o etapă critică a procesului de formare a unei noi administrații de stat. Premierul desemnat de Nicușor Dan pe 5 octombrie dispune de doar patru zile pentru a coagula o majoritate parlamentară solidă. Această majoritate este esențială pentru ca acesta să poată depune oficial un program de guvernare și o listă completă de miniștri în fața Parlamentului, în vederea obținerii votului necesar pentru investitură.
În cazul în care Luca Niculescu constată că nu poate obține cele 233 de voturi necesare în Parlament, acesta are două opțiuni strategice. Poate decide să își depună mandatul înainte de votul deputaților și senatorilor, o procedură utilizată anterior de Eugen Tomac. Alternativ, poate asume un eșec și poate pica direct în urma votului parlamentar, la fel cum s-a întâmplat cu propunerea PNL-USR-UDMR, Siegfried Mureșan, înainte de mandatul actual.
Eșecul instalării unui guvern ar putea duce la o prelungire a crizei politice care persistă de cinci luni de la moțiunea de cenzură PSD-AUR din 5 mai. În acest scenariu, președintele Nicușor Dan ar putea nominaliza un al cincilea premier sau ar putea declanșa alegeri anticipate. Totuși, decizia privind scrutinul anticipat ar putea fi amânată din cauza birocrației și a procedurilor legislative specifice, aspecte care ar putea prelungi perioada de instabilitate politică în țară.
Negocierile pentru formarea unei majorități sunt extrem de complexe din cauza pozițiilor contradictorii ale partidelor implicate. PSD, prin vocea lui Sorin Grindeanu, a condiționat sprijinul de o soluție de guvernare împreună cu PNL și UDMR, deși anterior a scos aceste partide din alianță. PNL exclude orice guvernare cu PSD, deși o facțiune condusă de Adrian Veștea susține această variantă. UDMR acceptă orice formulă care nu implică partidele AUR sau SOS, în timp ce AUR refuză să voteze orice guvern fără participarea sa.
Situația politică este marcată de speculații privind suspendarea președintelui Nicușor Dan, o acțiune pentru care AUR militează încă de anul trecut, deși nu a reușit să strângă voturile necesare. Deși au existat discuții despre posibilitatea unor alegeri anticipate și despre implicarea USR, Luca Niculescu nu a desfășurat negocieri cu această partidă în prima etapă de dialog. În acest moment, USR nu manifestă nici măcar intenția de a susține un guvern fără a face parte din el.
Instabilitatea politică din România este un fenomen care a mai afectat stabilitatea executivului în trecut. Istoricul recent arată că perioadele de criză și protestele ample au dus la demisionarea unor guverne și la procese de suspendare a președinților, fenomenuri care au marcat viața politică a țării în deceniile trecute și au influențat modul în care instituțiile funcționează în perioadele de tranziție.