Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România va înregistra un nivel record de încasări din fondurile europene în anul 2026. Estimările oficialului indică faptul că țara va beneficia de peste 14 miliarde de euro provenite atât din fondurile de coeziune, cât și din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această prognoză depinde însă de capacitatea instituțiilor de a transmite documentele necesare către Comisia Europeană.
În ceea ce privește situația actuală a fondurilor de coeziune, Dragoș Pîslaru a precizat că România a încasat deja 11,31 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o rată de absorbție de 31,56%. În perioada Guvernului Bolojan, sumele primite din această sursă au ajuns la 8,03 miliarde de euro. Oficialul a subliniat că România ocupă locul 2 la nivelul sumelor absolute încasate, fiind imediat după Polonia, și se situează în top 10 conform procentajului de utilizare.
Legat de PNRR, România mai are de încasat două cereri de plată, cu o valoare totală estimată de 4,233 miliarde de euro. Cererea numărul 5, în valoare de 2,84 miliarde de euro, ar putea fi plătită în luna noiembrie, având peste 1,4 miliarde de euro deja rezolvate din componenta de granturi. Cererea numărul 6, care implică 2,582 miliarde de euro din granturi, are un calendar strâns, cu o decizie finală așteptată de la Comisia Europeană până la 20 noiembrie.
Totuși, există riscuri semnificative legate de aceste încasări, în special în zona granturilor din PNRR. Dragoș Pîslaru a avertizat că aproximativ 900 de milioane de euro sunt expuse riscului de a nu fi încasate, din cauza reformelor privind salarizarea și decarbonizarea. Obiectivul autorităților este ca rata de absorbție a granturilor din PNRR să depășească pragul de 90%, însă succesul depinde de răspunsurile ministerelor și agențiilor responsabile de implementarea investițiilor.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene propune o schimbare de paradigmă pentru perioada 2028-2034, vizând integrarea tuturor surselor de finanțare. Dragoș Pîslaru susține că investițiile trebuie să fie parte a unei strategii unitare, combinând banii europeni cu resursele naționale și pe cele private. Această abordare ar evita dezvoltarea unor programe separate, precum Anghel Saligny sau CNI, punând accentul pe prioritățile de dezvoltare și pe rezultatele urmărite, nu pe sursa fondurilor.
Absorbția fondurilor europene de coeziune este un mecanism esențial pentru reducerea deficitului bugetar prin finanțarea investițiilor publice. În România, aceste fonduri sunt utilizate pentru a acoperi decalajele de dezvoltare și pentru a susține proiecte de infrastructură și modernizare. Eficiența acestui proces este monitorizată constant de Comisia Europeană prin verificarea îndeplinirii jaloanelor și a reformelor structurale necesare pentru eliberarea tranchelor de bani.