Ministrul Justiției, Radu Marinescu, din Cabinetul Luca Niculescu, a anunțat miercuri că statul caută soluții pentru plata restanțelor salariale datorate judecătorilor și magistraților. Această mișcare urmează deciziei definitive luate de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a impus Guvernului plata unor drepturi salariale de aproximativ 5 miliarde de lei. Obiectivul actual este stabilirea unui mecanism de achitare eșalonată a acestor sume, pentru a gestiona debitul considerabil acum existent.
Radu Marinescu a explicat că un astfel de acord pentru plata etapizată ar fi existat și în perioada Guvernării Bolojan, însă acesta nu a fost respectat de premierul demis. Problema a survenit atunci când guvernul condus de Bolojan a omis plata a două dintre tranșele prevăzute pentru achitarea sumelor datorate prin hotărâri judecătorești. Din acest motiv, s-a ajuns la un litigiu care a culminat cu o decizie definitivă și irevocabilă în instanță.
Ministrul a subliniat că procesul de dialog va începe prin discuții directe între reprezentanții guvernului și cei ai puterii judecătorești. Radu Marinescu consideră că este esențial ca puterile statului să poată comunica corect pentru a găsi soluții rapide și responsabile. Acesta a menționat că există hotărâri judecătorești exigibile și că speră ca ambele părți să demonstreze rezonabilitate în vederea găsirii unor perspective de acțiune concrete.
În cadrul declarației sale, Radu Marinescu a criticat dur atitudinea lui Bolojan față de magistrați, refuzând etichetele de „nesimțiți” sau „imorali” aplicate de acesta. Ministrul a susținut că, atâta timp cât magistrații își îndeplinesc datoria în mod obiectiv și corect, aceștia trebuie remunerați corespunzător. El a comparat dreptul la remunerație al magistraților cu cel al oricărei alte categorii socioprofesionale din România, subliniind importanța acestei profesii pentru stat.
Situația financiară este una critică, având în vedere că suma de 5 miliarde de lei este deja stabilită prin decizia ICCJ din 15 august. În urma respingerii recursului Guvernului, executarea deciziei devine obligatorie pentru autorități. Din cauza acestui debit masiv, orice întârziere ulterioară ar putea genera penalități de 1%, ceea ce ar însemna teoretic o sumă de 50 de milioane de lei pentru fiecare zi de întârziere în plata restanțelor.
Această datorie salarială nu este un fenomen izolat, fiind descrisă de ministru ca o creanță constituită în timp. Radu Marinescu a precizat că problemele legate de drepturile salariale care au generat aceste litigii nu îi vizează exclusiv pe magistrați. Aceleași tipuri de conflicte juridice privind plata drepturilor salariale au afectat și foarte multe alte categorii socioprofesionale din cadrul administrației publice românești.