Programul de guvernare al cabinetului Luca Niculescu introduce obiective ambițioase pentru domeniul sănătății, vizând prevenția, reorganizarea spitalelor și accesul rapid la medicamente. Documentul stabilește termene pentru anumite măsuri, însă pentru multe alte reforme nu sunt menționate calendarul de implementare sau sursele concrete de finanțare. Întrebările privind disponibilitatea fondurilor și personalul medical necesar rămân deschise, în condițiile în care funcționarea sistemului până la sfârșitul anului reprezintă o provocare imediată.
O direcție centrală a reformei vizează mutarea îngrijirii medicale din spitale către medicina de familie și serviciile comunitare, în special în zonele rurale. Guvernul propune modernizarea centrelor medicale integrate și oferirea de stimulente pentru atragerea personalului medical în mediul rural. Totodată, se intenționează schimbarea modului de plată a medicilor de familie printr-un sistem mixt, care să combine plata per pacient cu bonificații pentru rezultate, crescând astfel ponderea asistenței primare în cheltuielile FNUASS.
În ceea ce privește monitorizarea sănătății, programul include extinderea programelor de screening pentru cancerul de sân, colon, col uterin și prostată. Pentru perioada 2027–2028, este prevăzută extinderea listei de vaccinuri gratuite, precum și extinderea screeningului neonatal la 22 de biomarkeri pentru aproximativ 140.000 de nou-născuți anual. Deși se menționează utilizarea Fondului Social European Plus pentru screening oncologic, documentul nu oferă bugete detaliate sau indicatori clari privind timpul de la diagnostic la tratament.
Reorganizarea rețelei de spitale este un alt punct cheie, planificată pentru anul 2027 prin realizarea unei hărți naționale a nevoilor de sănătate. Guvernul propune adaptarea numărului de paturi și transformarea unităților cu grad de ocupare mic în servicii de ambulatoriu sau spitalizare de zi. Există, de asemenea, promisiuni privind finalizarea investițiilor în spitalele regionale din Iași, Cluj-Napoca și Craiova, precum și extinderea rețelelor pentru tratarea infarctului și a accidentului vascular cerebral.
Reprezentanții pacienților critică dur planurile, numindu-le populiste din cauza lipsei de resurse financiare. Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP), susține că lipsesc mijloacele și că 96% din programele naționale au buget zero în prezent. Radu Gănescu, președintele COPAC, subliniază că, deși obiectivele sunt corecte, succesul depinde de rezolvarea crizei de resurse umane și financiare, menționând că fără o rectificare bugetară, implementarea este extrem de dificilă.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu provocări structurale legate de distribuția inegală a infrastructurii medicale. Datele OCDE din anul trecut indicau faptul că peste 90% dintre spitale și clinicile independente de specialitate erau situate în mediul urban. Această concentrare în orașe face ca accesul la serviciile medicale de bază să fie mult mai dificil pentru populația din zonele rurale, o problemă pe care programul de guvernare încearcă să o abordeze prin dezvoltarea serviciilor comunitare.