Premierul Luca Niculescu a stabilit primele priorități ale noului cabinet guvernamental la Palatul Victoria, conform unor surse guvernamentale. Printre principalele direcții de acțiune se numără coordonarea programului strategic SAFE, stabilirea unui dialog periodic cu BNR și analiza politicii fiscale pentru anul viitor. Guvernul urmărește să mențină continuitatea unor proiecte importante, precum și să găsească soluții pentru situația financiară din sistemul judiciar.
În ceea ce privește managementul proiectelor strategice, coordonarea programului SAFE va rămâne în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului. Această responsabilitate îi va reveni lui Oleg Ungureanu, noul șef al structurii, a cărui numire intră oficial în vigoare marți. Această decizie asigură o continuitate a proceselor de gestionare a proiectelor strategice care au fost preluate anterior de la Guvernul Bolojan, menținând astfel stabilitatea în cadrul Cancelariei.
Relația cu Banca Națională a României va intra într-o nouă etapă prin inaugurarea unui canal de consultări periodice. Premierul Luca Niculescu s-a întâlnit luni cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pentru a stabili acest mecanism de dialog. Scopul acestor întâlniri regulate este sincronizarea politicilor guvernamentale cu cele monetare, într-un context marcat de presiuni inflaționiste și probleme economice care necesită o coordonare atentă între cele două instituții.
În plan fiscal, Executivul analizează strategia pentru anul viitor, punând accent pe predictibilitatea ratelor de impozitare. Guvernul intenționează să nu majoreze nicio taxă în cursul anului viitor, dar analizează eliminarea regimurilor speciale și a facilităților fiscale. Această abordare vizează lărgirea bazei de colectare prin eliminarea excepțiilor, în loc de creșterea cotelor de impozitare, pentru a asigura un cadru economic mai stabil pentru contribuabili.
O altă problemă majoră vizează plata drepturilor salariale restante către magistrați, în urma deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Guvernul pregătește un set de măsuri financiare și legislative care să fie conforme cu standardele impuse de instanța europeană. Deși CEDO a decis că România poate continua reeșalonarea plăților, restanțele către magistrați reprezintă o sumă de 5 miliarde de lei care trebuie gestionată de stat.
Decizia CEDO a confirmat că plata eșalonată este justificată de circumstanțele economice și bugetare ale țării, oferind un cadru legal pentru continuarea procesului de achitare. Această hotărâre vine după ce mai mulți judecători și procurori au acuzat statul de încălcarea drepturilor prin neexecutarea integrală a plăților. Instanța de la Strasbourg a apreciat că situația economică impune o abordare graduală a acestor obligații financiare către sistemul judiciar.