Petre-Florin Manole, fost și actual ministru al Muncii, a oferit explicații privind eșecul implementării legii salarizării, un jalon esențial din cadrul PNRR. Această reformă legislativă era condiționată de eliberarea unor fonduri europene în valoare de 770 de milioane de euro, însă procesul a fost blocat. Manole a declarat că există o responsabilitate împărțită pentru această situație, menționând că ministerele Sănătății și Educației au reprezentat prima linie de rezistență în fața proiectului.
Fostul ministru a susținut că a transmis proiectul către premier și către ceilalți decidenți încă din data de 24 aprilie. Manole a precizat că, la ora 11:25, a trimis documentul către premier, vicepremierii tuturor partidelor, ministrul Finanțelor și ministrul Fondurilor Europene. Deși a recunoscut că are o parte din responsabilitatea politică pentru ratarea reformei, el susține că calendarul de adoptare a fost afectat de o criză politică ce a cauzat o săptămână de întârziere.
În contextul actual, adoptarea legii salarizării este amânată pentru anul 2027, fără ca un termen lunar specific să fie stabilit în programul de guvernare. Manole a explicat faptul că Guvernul trebuie să prioritizeze rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pentru anul 2027. Aceste procese includ decizii critice privind majorarea sau indexarea pensiilor, a alocațiilor și a altor beneficii sociale, precum și sprijinul pentru persoanele vulnerabile.
Ministerul Muncii a reușit să îndeplinească alte jaloane din PNRR, inclusiv unul de 1,2 miliarde de euro, însă reforma salarizării rămâne excepția. Manole a menționat că cheltuielile de personal ale statului sunt estimate la 166 de miliarde de lei în 2026 și la 174 de miliarde de lei în 2027. Totuși, acesta a subliniat că aceste proiecții nu reprezintă angajamente automate, deoarece statul trebuie să mențină controlul deficitului conform angajamentelor luate cu Comisia Europeană.
Implementarea legii salarizării ar putea implica o rectificare bugetară în a doua jumătate a anului 2027, chiar dacă nu este inclusă inițial în buget. Manole a menționat că, la finalul anului 2025, România a beneficiat de un împrumut preferențial de peste 500 de milioane de dolari de la Banca Mondială. Una dintre condiționalitățile acestui credit a fost adoptarea unei noi legislații destinate protecției consumatorilor vulnerabili.
Procesul de reformă a legislației sociale și a gestionării fondurilor europene în România are loc într-un context economic complex, unde deciziile privind bugetul de stat sunt strict monitorizate de instituțiile internaționale. Guvernul trebuie să echilibreze creșterea cheltuielilor pentru salarizare și pensii cu respectarea limitelor de deficit bugetar impuse de Uniunea Europeană pentru a asigura stabilitatea financiară a țării.