Președintele Nicușor Dan a desemnat diplomatul Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, fiind a patra nominalizare de la demiterea Guvernului Bolojan, ocorrudă pe 5 mai. Această decizie vine într-un context de instabilitate politică, România fiind condusă de un guvern interimar din luna mai. Luca Niculescu, care are peste două decenii de experiență în presă și diplomație, va trebui să gestioneze o administrație care administrează în loc să guverneze, după cinci luni de decizii amânate și proiecte blocate.
Noul premier desemnat nu are carnet de partid sau experiență electorală, fiind descris de unii ca fiind „omul președintelui”. Nicușor Dan a justificat alegerea mențând că un diplomat are capacitatea de a armoniza poziții, însă criticii susțin că noul premier va executa doar instrucțiunile primăriei. Un atu important al lui Luca Niculescu este experiența de la coordonarea aderării României la OCDE din 2022, proces care implică patru ani de negocieri și reforme legislative necesare pentru partenerii străini.
Misiunea politică a lui Luca Niculescu implică construirea unei majorități pro-europene, o sarcină dificilă în absența unui consens parlamentar. USR a anunțat că nu va susține un guvern controlat de PSD, în timp ce AUR a declarat că nu va vota. Liderul PSD a criticat numirea, iar PNL a menționat că va analiza decizia. Premierul desemnat a reacționat prudent, promițând seriozitate în loc de miracole, deși va avea nevoie de negociere intensă pentru a obține votul de învestitură.
Din punct de vedere economic, presiunea este uriașă, având în vedere că statul a plătit 42 de miliarde de lei dobânzi în primele opt luni ale anului, o creștere de 26,7% față de anul trecut. Agenția S&P a menținut ratingul României cu perspectivă negativă, condiționând stabilitatea de un plan fiscal credibil pentru 2027–2028. Provocarea principală va fi colectarea veniturilor fără a sufoca sectoarele economice, evitând o spirală în care taxele mari reduc consumul și, implicit, încasările la buget.
Industriile care aduc miliarde la buget, precum cea imobiliară, afectată de creșterea TVA de la 9% la 21%, sau cea a carburanților, unde taxele reprezintă peste jumătate din preț, necesită o abordare atentă. În industria tutunului, piața neagră a ajuns la aproape 14% din consum, generând pierderi de 700 de milioane de euro pe an. De asemenea, sectoarele jocurilor de noroc și al băuturilor răcoritoare, lovite de reglementări fiscale, sunt exemple ale unor piețe care pot migra spre zona nelicențiată dacă taxarea devine excesivă.
Succesul lui Luca Niculescu va depinde de capacitatea de a aduce predictibilitate și de a pune mașinăria de stat în mișcare eficient. Obiectivele concrete includ adoptarea la timp a bugetului pentru anul 2027 și cheltuirea neîntreruptă a fondurilor europene. Dacă va reuși să gestioneze deficitul și să stabilizeze majoritatea, va putea opri spirala crizei; în caz contrar, provocările administrative și fiscale vor rămâne nerezolvate.