Președintele Nicușor Dan a semnat sâmbătă, 19 septembrie, decretul prin care îl desemnează pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru al României. Documentul oficial urmează să fie publicat în Monitorul Oficial luni, 21 septembrie, conform informațiilor furnizate de Digi24. Decizia a fost luată în contextul în care șeful statului a anunțat anterior că va finaliza această procedură sâmbătă, la Bistrița, înainte de participarea la Summitul inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică 'Carpathian 8'.
Nicușor Dan a declarat că își dorește ca Siegfried Mureșan să reușească în această misiune, deși a recunoscut că procesul este dificil. În urma întrebărilor despre posibilitatea de a declanșa alegeri anticipate în cazul în care propunerea este respinsă de legislativ, președintele a refuzat să ofere un răspuns definitiv, menționând că trebuie să urmărească mai întâi prima etapă a procesului. Această abordea vine într-un moment în care consultările de la Cotroceni nu au reușit să stabilească o majoritate parlamentară clară.
Conform prevederilor de la articolul 103 din Constituție, Siegfried Mureșan va avea la dispoziție un termen de 10 zile de la desemnare pentru a solicita Parlamentului votul de încredere. Acest vot se va desfășura asupra programului de guvernare și a întregii liste a Guvernului, într-o ședință comună a Camerei Deputaților și a Senatului. Pentru a obține susținerea necesară, candidatul are nevoie de votul majorității deputaților și senatorilor, ceea ce înseamnă un total de 233 de voturi în Parlament.
Reacția partidelor politice a fost una de alertă, în special din partea PSD. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că a luat act cu surprindere și dezamăgire de această propunere a președintelui și a anunțat convocarea unei ședințe a Biroului Permanent Național al Partidului Social Democrat. Scopul acestei întâlniri este de a analiza cu atenție propunerea făcută de partea dreptei, într-un moment în care stabilitatea majorității parlamentare rămâne un subiect de discuție intensă.
Procedura de învestitură este strict reglementată de lege, iar eșecul poate duce la schimbări majore în structura legislativului. Conform articolului 89 din Constituție, dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere în termen de 60 de zile de la prima solicitare, după ce au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură, președintele poate decide dizolvarea Parlamentului. În acest scenariu, se va începe imediat procedura pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate în țară.
În istoria recentă a procesului de formare a Guvernului, Parlamentul a respins doar Cabinetul Veștea la data de 22 iunie. Un alt caz relevant este cel al lui Eugen Tomac, care a fost nominalizat de președinte pentru funcția de premier, însă acesta nu a mai ajuns să fie supus votului în Parlament. Această situație subliniază complexitatea procesului de formare a unei majorități de guvernare în contextul actual.