Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat duminică că reducerea deficitului bugetar continuă în linie dreaptă și nu există motive de relaxare pentru autorități. Datele publicate sâmbătă arată că, în primele opt luni ale anului 2026, deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB. Această cifră reprezintă o scădere semnificativă față de nivelul de 4,51% din PIB înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, însemnând aproape 27 de miliarde de lei mai puțin.
Alexandru Nazare a precizat că această ajustare fiscală nu a fost realizată prin oprirea dezvoltării țării, ci prin menținerea unui nivel ridicat al investițiilor. În doar opt luni din 2026, statul a alocat 97 de miliarde de lei pentru investiții publice, o sumă comparabilă cu totalul cheltuielilor pentru investiții din întreg anul 2023. Din aceste plăți, aproximativ 70% sunt finanțate prin fonduri europene și prin intermediul PNRR, oferind susținere economiei.
Consolidarea fiscală este văzută ca un proces necesar pentru a nu transfera datoria publică către generațiile viitoare. România plătește deja peste 42 de miliarde de lei pentru dobânzi în primele opt luni ale anului curent, un cost care afectează credibilitatea fiscală și ratingul de țară. Ministrul a menționat că evaluarea agenției de rating Standard&Poor’s este în desfășurare, subliniind că un rating de investiții se menține prin rezultate și predictibilitate.
Provocările pentru bugetul anului 2027 sunt multiple, incluzând cheltuielile pentru apărare, administrația publică și presiunile pentru creșterea salariilor și a pensiilor. Alexandru Nazare a avertizat că anul viitor poate fi și mai dificil din punct de vedere bugetar decât 2026. Pe lângă necesitatea de a gestiona obligațiile rezultate din decizii judecătorești neachitate, statul trebuie să gestioneze și componenta excepțională de finanțare prin PNRR care urmează să se încheie.
Pentru a menține un nivel ridicat al investițiilor după încheierea granturilor PNRR, România va trebui să utilizeze fondurile politicii de coeziune și să atragă mai mult capital privat. Ministrul susține că tranziția de la stabilizare la creștere depinde de investiții inteligente în producție, energie, infrastructură și exporturi. Obiectivul este trecerea de la un model susținut de PNRR la unul bazat pe fonduri structurale și participarea sectorului privat.
Eforturile de consolidare fiscală apar într-un context în care economia trebuie să gestioneze inflația și costurile ridicate ale energiei. Deși colectarea veniturilor s-a îmbunătățit, fenomenul economiei gri și evaziunea fiscală continuă să erodeze baza de venituri a statului. Această realitate impune o gestionare prudentă a bugetului pentru a asigura stabilitatea direcției economice a țării și protecția cetățenilor împotriva șocurilor financiare.