Premierul desemnat, Luca Niculescu, intenționează să ducă propunerea de Guvern până la votul de încredere din Parlament, în ciuda lipsei unei majorități clare. Acesta nu are de gând să își renunțe la mandatul primit de la Cotroceni și caută să obțină un compromis politic. Strategia sa se bazează pe un „pact de neagresiune” între partide, care să ofere Executivului o perioadă de liniște politică de cel puțin șase luni.
Acest acord solicitat de Luca Niculescu presupune ca partidele să nu depună moțiuni de cenzură și să nu blocheze activitatea Guvernului până în aprilie. O astfel de stabilitate ar permite adoptarea rectificării bugetare și a bugetului pentru anul viitor, precum și implementarea unor măsuri urgente. Deși solicită un pact de șase luni, Luca Niculescu susține public că scopul este ca Guvernul să reziste până la alegerile din 2028, pentru a nu transmite semnale negative piețelor externe.
În cazul în care nu se ajunge la o soluție politică, a fost pregătită deja o variantă de rezervă sub formă de guvern tehnocrat. În culise, schița acestui Executiv a fost conturată, inclusiv prin stabilirea numelor miniștrilor și a împărțirii ministerelor. Totuși, premierul desemnat continuă să pună accent pe găsirea unei soluții de guvernare politică, menținând discuții constante cu lideri precum Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu pentru a vedea posibilitățile de colaborare.
Situația partidelor rămâne complexă, deoarece miza principală este la majoritatea care poate înclina balanța la votul de învestitură. PNL ar putea susține atât un guvern tehnocrat, cât și o formulă politică în care PSD să dețină ministere, dar liberalii să rămână în opoziție. USR insistă însă pentru o guvernare de dreapta, alături de PNL și UDMR, în timp ce PSD condiționează implicarea sa de o participare clară a PNL sau UDMR la guvernare.
La nivel declarativ, Luca Niculescu ar avea susținerea minorităților naționale, a parlamentarilor PACE și a celor de la UpR. Totuși, AUR a anunțat că va vota un Guvern doar după eliberarea lui Călin Georgescu. Dacă votul de învestitură va eșua, scenariul alegerilor anticipate rămâne o posibilitate, deși președintele Nicușor Dan nu a comunicat oficial o dizolvare a Parlamentului, oferind doar indicații că alegerile sunt o variantă mai plauzibilă.
Procesul de formare a unui nou Guvern are loc într-un context de incertitudine legislativă, unde rectificarea bugetară este critică pentru funcționarea instituțiilor. Dacă nicio variantă de guvernare nu trece de Parlament, lideri precum Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Kelemen Hunor și Dominic Fritz ar trebui să găsească o formulă pentru a modifica legislația. Aceasta ar permite virarea banilor către instituțiile care au rămas pe minus la final de an, indiferent de puterea limitată a unui eventual Executiv.