Premierul Luca Niculescu a participat la ceremonia de instalare a noului ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu. Evenimentul a marcat preluarea oficială a mandatului în cadrul Guvernului, într-un moment în care autoritățile prioritizează utilizarea resurselor europene. Luca Niculescu a subliniat importanța acestor fonduri pentru dezvoltarea economică a țării, menționând că ele permit investiții strategice fără a pune presiune pe deficitul bugetar de stat.
O dintre principalele măsuri luate de Executiv este activarea, începând cu această săptămână, a unei echipe operative dedicate. Scopul acestui grup de lucru este de a răspunde rapid cerințelor Comisiei Europene pentru a debloca miliardele de euro aferente ultimelor două cereri de plată din cadrul PNRR. Guvernul dorește astfel evitarea pierderii resurselor financiare și clarificarea situației proiectelor care se află deja în etapa de derulare.
Luca Niculescu a stabilit trei direcții majore de acțiune pentru perioada următoare, vizând atât PNRR, cât și alte instrumente financiare. Pe lângă deblocarea fondurilor din PNRR, autoritățile vor accelera absorbția din cadrul Politicii de Coeziune 2021–2027 prin monitorizarea săptămânală a proiectelor. O a treia prioritate este pregătirea și negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2028–2034, o etapă care implică o miză de peste 60 de miliarde de euro.
Premierul a menționat că succesul acestor eforturi trebuie să fie vizibil prin realizări concrete, precum autostrăzi, spitale și școli finalizate. El a punctat că obiectivele nu trebuie să rămână doar în acte și proceduri birocratice, ci să ofere capital pentru firmele românești. În ceea ce privește fondurile de coeziune, Luca Niculescu a precizat că România se situează în top 10 țări care au reușit să atragă fonduri europene pe exercițiul bugetar actual.
În cadrul procesului de gestionare a fondurilor europene, România urmărește menținerea unui ritm de dezvoltare susținut de resursele nerambursabile. Guvernul pune accent pe dialogul direct cu oficialii din Bruxelles pentru a asigura continuitatea finanțărilor. Această strategie vizează atât gestionarea eficientă a planurilor de redresare actuale, cât și participarea activă la structurarea viitorului buget al Uniunii Europene, asigurând astfel stabilitatea investițiilor pe termen lung.
Gestionarea fondurilor europene de către autoritățile naționale are loc într-un context în care instituțiile europene sunt supuse unor controale riguroase. Recent, au avut loc percheziții la Parlamentul European, în timp ce la nivelul administrației naționale, aspecte juridice au afectat funcționari înalți, precum cazul fostului secretar general adjunct al Guvernului, Cristina Trăilă, trimisă în judecată de procurorii DNA.