Prima ordonanță de urgență emisă de Guvernul Niculescu a generat nemulțumiri în sectorul tehnologic, în special în ceea ce privește structura de coordonare a digitalizării. Corina Vasile, director executiv ANIS, a semnalat că decizia de organizare a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) contrazice promisiunile făcute în programul de guvernare. În loc să fie subordonată direct Prim-ministrului, ADR rămâne în cadrul Ministerului Economiei, sub coordonarea unui ministru delegat pentru digitalizare și AI.
Această schimbare de structură este considerată critică de către industria de software, deoarece programul de guvernare propunea un centru unic de decizie. Obiectivul era ca ADR să fie condusă de un Chief Information Officer al Guvernului, selectat competitiv, cu un mandat multianual. În prezent, între Prim-ministru și instituția responsabilă de digitalizare apar două niveluri ministeriale, ceea ce poate duce la o fragmentare a responsabilității și la dificultăți în implementarea proiectelor de infrastructură sau securitate cibernetică.
Problema coordonării are un impact direct asupra economiei, deoarece lipsa digitalizării statului crește costurile și timpul necesar companiilor pentru autorizări sau raportări. Sectorul IT&C românesc generează anual aproximativ 26,5 miliarde de euro și contribuie cu 7% la PIB, însă adopția tehnologiilor avansate rămâne scăzută. Corina Vasile subliniază că, fără un coordonator cu autoritate reală asupra bugetelor și proiectelor, riscul este ca transformarea digitală să devină responsabilitatea tuturor, dar a nimănui.
În prezent, România dispune de resurse semnificative pentru digitalizare, inclusiv aproximativ 4,5 miliarde de euro prin PNRR și circa 3,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune. Totuși, doar 28,7% dintre companii utilizează tehnologii precum cloud sau AI, iar doar 30,1% din populație posedă competențe digitale de bază. Această discrepanță între disponibilitatea fondurilor și nivelul de adopție internă indică o problemă de execuție administrativă, nu de lipsă a resurselor financiare.
Viitorul procesului de digitalizare depinde de hotărârile de Guvern care urmează să fie adoptate în următoarele 30 de zile. Acestea ar putea reconcilia modelul actual cu cel propus, prin crearea unui comitet interministerial condus de Prim-ministru sau prin stabilirea unui aviz obligatoriu de la ADR pentru orice proiect digital. Fără o delimitare clară a atribuțiilor și a autorității executive, există riscul ca multiplicarea structurilor de coordonare să nu ducă la accelerarea transformării digitale a administrației centrale.
Digitalizarea statului este un proces complex care necesită interoperabilitate între baze de date și securitate cibernetică pentru a funcționa eficient. În lipsa unui cadru de guvernare unitar, instituțiile pot construi sisteme care nu comunică între ele, forțând cetățenii să acționeze ca intermediari între baze de date diferite. Succesul reformei va depinde de capacitatea Guvernului de a transforma ambiția politică în servicii publice digitale funcționale și predictibile.