Guvernul României a reușit să renegocieze cu Comisia Europeană jalonul prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) referitor la taxarea proprietăților imobiliare. Această modificare vizează modul în care locuințele vor fi impozitate în funcție de valoarea de piață a activelor. Decizia vine după negocieri directe, asigurând că România nu va mai risca pierderea tranșelor de plată din fondurile europene din cauza acestui subiect specific.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat oficial că noul sistem de impozitare nu va fi aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2027. Într-o declarație făcută luni, 19 octombrie 2026, în cadrul audierilor din comisiile reunite ale Parlamentului, acesta a pus capăt speculațiilor din acest sens. Alexandru Nazare a subliniat că, în ciuda numeroaselor discuții și supoziții, aplicarea impozitării la nivelul de piață nu se va produce în anul 2027.
Modificarea vizează jalonul 237 din PNRR, care impunea dezvoltarea sistemului informatic e-Proprietate și trecerea treptată către modelul de impozitare bazat pe valoarea activelor. Oficialii guvernamentali au argumentat că obstacolele principale nu au fost de natură tehnică, ci au ținut de dificultățile structurale. Acestea se referă la procesul de colectare și actualizare a datelor necesare pentru ca un astfel de sistem să poată fi implementat la nivel național.
Deși reforma este amânată, proiectul nu este abandonat complet, ci urmează să fie implementat fără presiunea calendarului european. Guvernul va continua dezvoltarea structurii e-Proprietate la nivel tehnic, însă aplicarea efectivă a noilor reguli fiscale nu mai este o urgență externă impusă de mecanismele de finanțare. Pentru proprietari, acest lucru înseamnă că presiunea pentru intrarea în vigoare a noului model de impozitare la începutul anului viitor a dispărut.
Reforma fiscală a proprietăților era considerată una dintre cele mai radicale schimbări din ultimele decenii pentru piața rezidențială. Prin reconfigurarea acestui jalon, riscul de blocare a banilor asumați de România prin PNRR este eliminat, evitându-se astfel penalizările financiare majore. Această manevră asigură continuitatea fluxului de fonduri europene, protejând bugetul de consecințele unor blocaje logistice sau de date care ar fi putut apărea.
Implementarea unor astfel de reforme fiscale majore în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență necesită o coordonare strictă între legislația națională și cerințele Comisiei Europene. În cadrul acestui mecanism de finanțare, orice întârziere în îndeplinirea jalonelor stabilite poate duce la suspendarea plății fondurilor, afectând direct capacitatea statului de a finanța proiecte de infrastructură și modernizare economică.