Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al energiei, a transmis un mesaj clar către marile companii industriale din România. Strategia recomandată pentru acești consumatori mari este dezvoltarea independenței energetice prin producția proprie de energie electrică. Obiectivul principal este reducerea expunerii la fluctuațiile și volatilitățile prețurilor de pe piața energetică, oferind astfel un avantaj competitiv stabilit în cadrul cadrului legislativ național și european.
Ministerul Energiei susține acest proces de autoconsum prin mecanisme de finanțare specifice. Companiile pot beneficia de resurse financiare provenite din programele finanțate prin PNRR și prin Fondul pentru Modernizare pentru a-și consolida infrastructura. Această abordare vizează crearea unor condiții de acces la energie cât mai predictibile pentru sectoarele critice, precum cel reprezentat de Dacia sau alte mari companii din industria națională.
Pe lângă încurajarea producției proprii, autoritățile urmăresc și alte obiective de stabilitate economică. Un punct central în strategia de mediu este operaționalizarea conceptului de market maker, un mecanism care are reguli de implementare de peste un an, dar care nu a devenit încă funcțional. În paralel, România își propune un obiectiv clar pentru următorii cinci ani: menținerea mediei prețului energiei la un nivel inferior mediei europene.
Mesajul transmis de Ilie Bolojan subliniază importanța controlului asupra resurselor proprii pentru a asigura stabilitatea costurilor. Prin dezvoltarea capacităților de producție pentru autoconsum, industria poate diminua impactul schimbărilor bruște de preț din piață. Ministerul urmărește ca acest proces să se desfășoare în limitele mecanismelor de piață, asigurând în același timp un mediu de afaceri mai sigur pentru marile unități de producție și consum.
Contextul energetic actual este marcat de o volatilitate accentuată, influențată și de factori externi precum creșterea prețurilor petrolului. În același timp, producția internă de energie electrică poate fi afectată de condiții climatice nefavorabile. De exemplu, scăderea drastică a producției la Hidroelectrica din cauza secetei a dus la necesitatea achiziționării de energie mai scumpă pentru clienții din furnizare, afectând astfel profitabilitatea și bugetele acestor companii.
Evoluția prețurilor la energie rămâne strâns legată de disponibilitatea resurselor și de capacitatea de producție internă. În perioadele de lipsă a apei, care afectează hidrocentralele, piața devine mai vulnerabilă la variații de preț, ceea ce accentuează nevoia de diversificare a surselor și de dezvoltare a capacităților de autoconsum propuse de Ministerul Energiei pentru a proteja consumatorii industriali.