Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat, luni, 19 octombrie, bilanțul activității sale la conducerea Guvernului. În cadrul unei conferințe de presă organizate la sediul Guvernului, acesta a răspuns la întrebările despre eventualul eșec al mandatului său. Ilie Bolojan a susținut că perioada sa de conducerere a demonstrat faptul că administrația țării poate fi gestionată prin metode diferite de cele convenționale.
Ilie Bolojan a subliniat că unul dintre principalele realizări ale mandatului său este capacitatea de a limita risipa banilor publici. Premierul interimar a menționat că a urmărit stabilirea unor reguli corecte pentru întreaga societate și a insistat pe importanța comunicării oneste cu cetățenii. Conform declarațiilor sale, evitarea minciunilor și a creării unor așteptări care nu pot fi onorate reprezintă un câștig semnificativ pentru stat.
În cadrul prezentării, Ilie Bolojan a descris perioada de activitate ca fiind una intensă, marcată de numeroase provocări și de crize, atât interne, cât și externe. El a declarat că a preluat o țară aflată într-o situație dificilă, cu un deficit record atât la nivel bugetar, cât și în ceea ce privește încrederea publicului. Premierul interimar a afirmat că predă un Executiv aflat pe calea redresării, bazat pe respect față de oameni.
În paralel, procesul de formare a noului Guvern continuă prin audieri în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Miniștrii propuși în Cabinetul condus de Luca Niculescu sunt audiați luni și marți, primind deja avize pozitive. Marți, Parlamentul se va reuni în ședință comună pentru a vota învestirea noului Guvern. Pentru a obține încrederea parlamentarilor, cabinetul condus de Luca Niculescu are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile.
Noul Guvern condus de Luca Niculescu beneficiază de un acord de susținere cu liberalii și, conform unor surse, ar putea semna un acord și cu UDMR. Totuși, partidele USR și AUR au anunțat oficial că nu vor susține acest nou Executiv. Această etapă de vot este critică, având în vedere că în încercările anterioare de formare a Guvernului, Parlamentul a respins Cabinetele Veștea și Mureșan.
Formarea unei majorități parlamentare este un proces complex în România, unde stabilitatea politică depinde de numărul de voturi necesar pentru învestire. În trecut, diverse încercări de a constitui un Guvern au eșuat, precum în cazul lui Eugen Tomac, care nu a mai ajuns să fie supus votului parlamentar. În prezent, procesul de audieri și votul în ședință comună reprezintă etapa decisivă pentru tranziția către noua administrație.