Ilie Bolojan a reacționat dur la afirmațiile lui Sorin Grindeanu, acuzându-l că acesta își asumă rolul unui premier de facto prin stabilirea agendei domnului Niculescu. Fostul prim-ministru a criticat modul în care sunt abordate datele economice, sugerând că Grindeanu fie nu înțelege realitatea cifrelor, fie încearcă să creeze justificări pentru un eșec iminent. Această dispută politică a izbucnit după declarațiile lui Grindeanu privind situația bugetară a țării.
În cadrul criticilor sale, Ilie Bolojan a punctat că estimările privind deficitul României sunt bazate pe date verificate de agențiile de rating internaționale. El a menționat că experții acestor instituții analizează detaliile cu rigurozitate pentru a-și păstra credibilitatea în fața clienților. Bolojan a citat estimările de deficit pentru anul 2026: Moody's prevede 5,8% din PIB, Fitch estimează 5,9% din PIB, iar Standard & Poor's calculează 6,2% din PIB.
Fostul premier a contestat și acuzația lui Grindeanu la adresa Ministerului Finanțelor, care ar fi indus în eroare agențiile de rating. Bolojan a subliniat că PSD a avut reprezentanți la conducerea ministerului pe tot parcursul anului, inclusiv în perioadele de interimat. El a explicat că există o diferență clară între un deficit de etapă, cauzat de cheltuielile pentru PNRR, și deficitul final de la sfârșitul anului, când vor intra banii din cererile de plată.
Bolojan a continuat prin a avertiza că Grindeanu ar putea dori să arunce cu bani în rectificările bugetare viitoare fără a implementa măsuri de control al cheltuielilor. Conform acestuia, scopul ar fi de a putea da vina pe agențiile de rating dacă ținta de deficit nu va fi atinsă. El a susținut că această strategie servește doar pentru a justifica faptul că bugetul de anul viitor nu va putea include anumite promisiuni populiste, deoarece acestea nu au acoperire financiară.
Disputa vine după ce Sorin Grindeanu a declarat că PSD va schimba direcția României, acuzând guvernarea actuală de sacrificarea economiei. Grindeanu a menționat existența a peste 30 de miliarde de lei în facturi neachitate și cheltuieli împinse în viitor. El a susținut că România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, conform instituțiilor interne precum INS și BNR, dar și conform Eurostat și Comisiei Europene.
Monitorizarea deficitului bugetar și a indicatorilor macroeconomici reprezintă un proces continuu în cadrul Uniunii Europene, unde țări precum România sunt supuse evaluărilor periodice de la Bruxelles. Agențiile de rating precum Moody's, Fitch și Standard & Poor's oferă note care influențează costul împrumuturilor pe care statul le contractează pe piețele internaționale, fiind esențiale pentru stabilitatea financiară a țării.