Președintele PNL, Ilie Bolojan, a reacționat în urma deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind restanțele salariale ale magistraților. Această hotărâre, prin care au fost respinse cererile a cinci judecători care reclamau eșalonarea plăților, confirmă poziția Guvernului în disputa privind aceste drepturi. Ilie Bolojan susține că Executivul dispune acum de un argument decisiv pentru a rezolva această problemă fără a afecta echilibrul bugetar al țării.
Liderul liberal a criticat ceea ce a numit „aristocrație bugetară”, afirmând că plata imediată a unor sume de ordinul miliardelor de lei ar fi imorală într-un context economic dificil. Conform lui Ilie Bolojan, plata acestor restanțe fără a lua în calcul impactul asupra bugetului și alte obligații ale statului ar pune în pericol resursele comune. El consideră că deciziile privind distribuția banilor țării trebuie luate de Guvern și Parlament, nu de instanțe.
În mesajul său, Ilie Bolojan a invocat și observațiile CEDO referitoare la posibilele conflicte de interese din sistemul judiciar. Curtea europeană a subliniat că participarea magistraților la decizii privind remunerațiile de care puteau beneficia ei înșiși era susceptibilă să genereze suspiciuni. Această problemă afectează credibilitatea justiției și încrederea în instituții, conform liderului PNL, care a menționat că instanțele ar fi putut depăși rolul lor tradițional de interpretare a legii.
Hotărârea CEDO a fost adoptată la unanimitate de un complet de șapte judecători în cauza Pușcașu împotriva României. Instanța a observat că măsurile de eșalonare și amânare a plăților au urmărit obiective legitime, precum reducerea cheltuielilor publice și reechilibrarea bugetului. CEDO a considerat că amânarea unor plăți nu înseamnă că statul încalcă drepturile omului, având în vedere circumstanțele economice dificile prin care trece România.
Pe de altă parte, ÎCCJ a precizat că hotărârea CEDO și litigiul deschis de instanța supremă împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor privesc chestiuni juridice distincte. ÎCCJ susține că procesul său nu vizează contestarea eșalonării, ci respectarea cadrului normativ și asigurarea fondurilor conform calendarului stabilit. Astfel, decizia europeană nu soluționează automat litigiu dintre ÎCCJ și Executiv, nici nu validează sau invalidează pretențiile formulate în acel proces.
Disputa privind restanțele salariale ale magistraților a reprezentat un punct de tensiune constant între puterea legislativă, executivă și cea judiciară. Această problemă a implicat interpretări complexe ale dreptului de proprietate și ale competențelor de gestionare a politicilor bugetare și economice ale statului român, în contextul necesității de a menține stabilitatea financiară a țării.