Ilie Bolojan a declarat, duminică seară, în cadrul unei emisiuni la B1 TV, că nu regretă decizia de a crește cota TVA de la 19% la 21%. Această măsură a fost justificată de necesitatea urgentă de a prezenta un plan financiar solid pentru a evita suspendarea fondurilor europene. Conform declarațiilor sale, România se afla într-o situație critică în care era necesară demonstrarea capacității de îmbunătățire a veniturilor statului.
Fără această creștere a impozitului pe valoare adăugată, riscul de a intra într-o zonă de incapacitate de plată ar fi fost extrem de ridicat. Ilie Bolojan a subliniat că România a promis timp de doi ani implementarea unor astfel de măsuri, însă nu a reușit să o facă până în acel moment. Planul de venituri era singura modalitate de a asigura stabilitatea necesară în fața instituțiilor europene.
Programul de guvernare al viitoarei administrații nu include nicio prevedere pentru revenirea la cota de 19% din TVA. Ilie Bolojan a argumentat că anunțarea unei astfel de reduceri ar avea consecințe negative asupra ratingului țării. Evaluările de rating ar deveni problematice dacă guvernul ar promite scăderea taxelor fără a avea o strategie clară pentru gestionarea cheltuielilor publice.
În ceea ce privește eventualele măsuri fiscale ale Guvernului Niculescu, Ilie Bolojan a menționat că orice executiv are libertatea de a face propriile calcule economice. Totuși, el a considerat că, în contextul actual, nu ar fi indicat să se mai adauge alte taxe noi. În schimb, a evidențiat necesitatea continuă de a restructura cheltuielile pentru a menține echilibrul bugetar.
Diferența dintre poziția de opoziție și cea de guvernator este esențială în gestionarea responsabilității financiare. Ilie Bolojan a explicat că este mult mai simplu să propui reduceri de taxe atunci când nu ai responsabilitatea directă asupra bugetului. Atunci când un guvern preia conducerea, trebuie să prioritizeze stabilitatea economică și respectarea angajamentelor de plată în detrimentul promisiunilor populiste.
Gestionarea taxelor și a cheltuielilor publice rămâne un element central în menținerea stabilității macroeconomice a unui stat. Deciziile privind cotele de TVA influențează direct capacitatea de finanțare a bugetului de stat și nivelul de încredere al investitorilor externi. În perioade de incertitudine, echilibrul între colectarea veniturilor și controlul cheltuielilor este vital pentru evitarea unor crize de lichiditate.