Ilie Bolojan a declarat că România și-a respectat toți indicatorii economici până în a doua jumătate a anului, menționând că deficitul urmează traiectoria stabilită. Premierul interimar a subliniat că respectarea acestor parametri, precum veniturile și încasările, este esențială pentru asigurarea unei discipline bugetare necesare dezvoltării țării. Conform acestui punct de vedere, dacă s-ar fi luat în calcul acțiunile actualului guvern, ratingul României ar fi fost confirmat prin menținerea direcției de reducere a deficitului.
Ilie Bolojan a explicat faptul că disciplina bugetară nu este o obsesie, ci o condiție critică pentru ca resursele naționale să fie direcționate către investiții și nu către plata dobânzilor. El a menționat că, fără această gestionare, fondurile ar fi pierdute pe dobânzi în loc să fie folosite pentru sănătate, educație, infrastructură sau salarii. Această abordare vizează protejarea capacității de dezvoltare a statului pe termen lung, evitând consumarea bugetului pe costuri financiare.
În ceea ce privește discuțiile cu agențiile de rating, premierul interimar a indicat faptul că acestea se concentrează pe perspectiva viitoare și pe starea de incertitudine globală. El a menționat că preocupările majore derivă din criza financiară și criza datoriilor de pe piața globală, precum și din situația generată de războaiele din Ucraina și din zona Golfului. Aceste factori externi reprezintă principalele surse de îngrijorare pentru stabilitatea economică a țării.
Pentru reducerea continuă a deficitului, Ilie Bolojan a subliniat necesitatea finalizării reformelor structurale și a reducerii cheltuielilor fixe, care sunt greu de manevrat. El a menționat că legea salarizării unitare ar fi oferit predictibilitate pentru următorii 3-4 ani, scoțând salarizarea sectorului bugetar din mizele electorale. De asemenea, a insistat asupra importanței închiderii sistemelor de pensii speciale, după ce s-a făcut deja un pas în acest sens cu magistrații.
Premierul interimar a semnalat că România are una dintre cele mai scurte perioade de muncă activă din Europa, cu o durată de aproximativ 32 de ani, față de 40 de ani în alte țări. El a observat că tinerii intră târziu în activitatea economică, angajându-se la vârste de 25-27 de ani, ceea ce afectează echilibrul economic. Fără reforme structurale și fără o lege a salarizării unitare, menținerea plafonului pentru pensii și salarii va rămâne o provocare dificilă.
Standard & Poor’s urmează să publice raportul de țară pe 2 octombrie. Această evaluare vine după ce, în lunile iulie și august, alte agenții de rating, precum Fitch și Moody’s, au menținut România în categoria recomandată investițiilor. Monitorizarea acestor ratinguri este esențială pentru percepția investitorilor străini asupra stabilității economice și a capacității de plată a statului român pe piețele internaționale.