Ilie Bolojan a declarat că statul român se confruntă cu o situație financiară extrem de dificilă în ceea ce privește plata restanțelor salariale ale magistraților. Aceste drepturi stabilite prin diverse sentințe judecătorești se ridică la aproximativ 10 miliarde de lei, o sumă pe care țara pur și simplu nu o deține în acest moment. Liderul PNL a criticat generarea a peste 20.000 de procese pe această temă, considerând procesul actual ca fiind imoral.
Conform datelor prezentate de Ministerul Finanțelor la ședința de guvern de săptămâna aceasta, sumele datorate sunt uriașe, iar penalitățile de întârziere solicitate de magistrați ating deja pragul de 2 miliarde de lei. Bolojan a subliniat că aceste datorii reprezintă aproape 0,6% din PIB, ceea ce echivalează cu întreaga creștere salarială pe un an pentru cei 1,2 milioane de angajați din sectorul public. El a menționat că nicio guvernare nu poate achita asemenea sume de pe o zi pe alta.
Situația este agravată de faptul că Guvernul interimar nu are posibilitatea legală de a efectua o rectificare bugetară pentru a acoperi aceste cheltuieli. Bolojan a afirmat că instituția este „legată de mâini și de picioare” și că orice penalitate plătită până în acest moment nu poate fi atribuită vinovăției guvernului. El a susținut că, dacă legea salarizării unitare ar fi fost adoptată în luna august, astfel de procese ar fi fost oprite, evitându-se pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR.
Pe plan juridic, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat definitiv, pe 15 octombrie, procesul împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor privind restanțele de aproximativ 5 miliarde de lei. Instanța a respins recursul Executivului, menținând decizia anterioară a Curții de Apel București. Guvernul are acum o fereastră de 10 zile de la această hotărâre pentru a plăti, în caz contrar riscând penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere a plății.
Viitoarea administrație va trebui să eșoloneze aceste datorii masive și să implementeze rapid legea salarizării unitare pentru a stabiliza situația. Reprezentanții Înaltei Curți au menționat că restanțele pot fi achitate și prin emiterea unor titluri de valoare. În același timp, Luca Niculescu, premierul desemnat, a confirmat că aceste restanțe salariale ale magistraților exercită o presiune suplimentară asupra întregului buget de stat.
Contextul financiar al acestor plăți este marcat de o presiune constantă asupra resurselor publice, în condiții în care procesele pentru drepturi salariale continuă să crească. Suma totală pe care magistrații o au de încasat din urma proceselor împotriva statului este estimată la 12,79 miliarde de lei. Această datorie masivă apare într-un moment în care procesul de formare a noului guvern prin audierile miniștrilor în comisiile parlamentare este în desfășurare.