Ilie Bolojan a subliniat, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, că noul program de guvernare nu conține prevederi pentru reducerea cotei de TVA. Aceste observații au survenit în contextul întrebărilor privind posibilele măsuri de creștere a pensiilor cu 7,3%, majorarea salariilor în sectorul public sau extinderea schemei de ajutor pentru combustibili. Politicianul a criticat tendința de a crea așteptări care pot deveni dificil de onorat atunci când vine vorba de responsabilitate financiară.
În cadrul intervenției sale, Ilie Bolojan a remarcat lipsa unor scutiri fiscale pentru combustibilul utilizat de agricultori în documentul oficial de guvernare. El a menționat că, deși creșterea TVA-ului a fost un subiect criticat intens în trecut, noul program nu propune nicio scădere a acestei taxe. Această constatare vine într-un moment în care discuțiile publice se concentrează pe indexarea pensiilor, însă politicianul a observat că în discursurile oficiale se omite adesea subiectul salariilor.
Referitor la posibilitatea de a indexa pensiile și salariile după o perioadă de doi ani de blocaj, Ilie Bolojan a avertizat asupra riscurilor de inegalitate. El a explicat faptul că, dacă se va proceda la o indexare fără o structură clară, diferențele salariale existente vor deveni și mai mari. Politicianul a sugerat că o abordare corectă ar fi implicat indexarea mai agresivă a celor cu salarii mici, în timp ce cei cu venituri peste nivelul normal ar fi trebuit să aștepte.
O altă problemă majoră identificată de Ilie Bolojan este absența legii salarizării unitare, care ar fi putut evita pierderea a 770 de milioane de euro din finanțarea PNRR. Adoptarea acestei legi ar fi permis o indexare fără agravarea nedreptăților din sectorul public. El a subliniat că orice cheltuială suplimentară trebuie gestionată prin creșterea veniturilor, reducerea altor cheltuieli sau limitarea investițiilor, deoarece creșterea economică nu poate fi realizată instantaneu.
Ilie Bolojan a reamintit că menținerea disciplinei fiscale este esențială, menționând că țintele de deficit bugetar trebuie rămase sub pragul de 5,3%, conform programului de guvernare. El a insistat pe necesitatea unei gândiri serioase asupra modului în care promisiunile financiare pot fi susținute fără a compromite echilibrul economic al statului, evitând astfel posturile populiste care nu pot fi implementate concret.
În cadrul gestionării bugetului de stat, controlul deficitului este un indicator critic pentru stabilitatea economică a țării. Conform normelor de monitorizare a finanțelor publice, menținerea deficitului sub anumite praguri este necesară pentru respectarea cadrului fiscal și pentru asigurarea capacității de finanțare a investițiilor publice. Aceste limite sunt fundamentale pentru gestionarea riscurilor macroeconomice și pentru menținerea încrederii investitorilor în economia națională.