Ilie Bolojan a realizat luni, la Palatul Victoria, bilanțul mandatului său de premier, după aproape 16 luni de funcție. Acesta a declarat că a preluat o țară aflată într-o situație critică, cu spatele la zid și cu un deficit record, atât la nivel bugetar, cât și în ceea ce privește încrederea instituțiilor. Premierul a susținut că transmite viitorului Guvern o Românie aflată pe o cale de redresare corectă, bazată pe o guvernare fără populism și fără minciună.
În iunie anul trecut, situația economică era extrem de gravă, iar nicio persoană nu dorea să preia funcția de premier. Ilie Bolojan a menționat un deficit de 9,3%, o creștere economică bolnavă bazată exclusiv pe consum și pe datorie, precum și un risc iminent de incapacitate de plată. În acea perioadă, PNRR-ul era blocat, existând un risc real de pierdere a fondurilor europene, într-un context social fragmentat după anularea alegerilor.
Pentru a aduce fonduri la buget și pentru a reduce deficitul, Ilie Bolojan a admis că a fost obligat să implementeze măsura creșterii TVA. El a subliniat că nu a ascuns nimic cetățenilor și că a refuzat să facă promisiuni fără acoperere financiară. Premierul a recunoscut că deciziile au fost grele și că anumite măsuri au dus la o scădere a nivelului de trai pentru familii, angajați, antreprenori sau pensionari.
Guvernarea a urmărit trecerea de la o creștere alimentată de consumul pe datorie, pe care a numit-o „toxic”, către o creștere bazată pe producție și competitivitate. Datoria a crescut din cauza necesității de a plăti împrumuturi cu dobânzi mari, influențate de contextul internațional și de împrumuturile accelerate ale guvernelor României în ultimii ani. Această evoluție a dus la deficitul record din 2024, care a depășit pragul de 9%.
Un aspect esențial a fost relansarea programului PNRR, pe care Ilie Bolojan l-a găsit blocat, supracontractat și în prag de eșec. România a primit până acum 65% din valoarea PNRR, existând posibilitatea de a ajunge la 90% prin două cereri de plată aflate în analiza Comisiei Europene. Premierul a menționat că proiectele de autostrăzi din nord-estul țării au fost transferate către programul SAFE pentru a evita eșecul finanțării.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România este strâns legată de deciziile de politică fiscală și de capacitatea de absorbție a fondurilor europene. În perioadele de instabilitate, gestionarea deficitului bugetar și menținerea încrederii piețelor financiare reprezintă priorități pentru stabilitatea economică a țării și pentru evitarea unor crizi care pot afecta direct nivelul de trai al populației.