Premierul demis Ilie Bolojan a lansat acuzații la adresa Ministerului Sănătății, susținând că fondurile alocate unităților de primiri urgențe (UPU) sunt insuficiente pentru funcționarea acestora. În cadrul unei ședințe a conducerii PNL, liderul a semnalat că sumele prevăzute pentru acest an sunt semnificativ mai mici decât cele din 2025. Situația critică vizează multiple unități medicale, care se confruntă cu lipsa resurselor necesare pentru a acoperi cheltuielile pe tot parcursul anului curent.
Un exemplu central în argumentația lui Ilie Bolojan este Spitalul Floreasca din București, descris ca fiind cea mai mare unitate de primiri urgențe din România. În anul 2025, această unitate a beneficiat inițial de peste 10 milioane de lei, având nevoie ulterior de alte sume pentru a finaliza anul. În schimb, alocarea inițială pentru același spital în acest an a fost de mai puțin de 5 milioane de lei, ceea ce reprezintă sub jumătate din suma primită anterior.
Problema financiară este prezentă și la unitatea de primiri urgențe din Târgu Mureș, care traversează o criză similară de buget. În perioada 2025, acest spital a primit la început 8 milioane de lei, dar a avut nevoie de fonduri suplimentare pentru a-și continua activitatea. Pentru anul 2026, alocarea inițială pentru unitatea din Târgu Mureș a fost stabilită la o sumă de sub 4 milioane de lei, evidențiind o scădere drastică a resurselor.
Ilie Bolojan a declarat că unele unități au primit doar aproximativ 30% din sumele necesare pentru funcționarea pe parcursul întregului an. El a sugerat că această deficiență poate fi rezultatul unei gestionări iresponsabile sau o tactică premeditată pentru a crea presiune în vederea obținerii unor fonduri suplimentare prin rectificări bugetare. Fără o rectificare serioasă, aceste unități medicale nu vor putea opera în condiții normale până la finalul anului.
Liderul a subliniat că un guvern interimar nu are capacitatea de a adopta o rectificare bugetară prin ordonanță de urgență. Această limitare juridică face ca lipsa fondurilor să fie și mai gravă pentru unitățile de primiri urgențe. În lipsa unor soluții financiare imediate, riscul ca activitatea acestor spitale să fie afectată este major, deoarece sumele actuale nu acoperă necesitățile vitale ale sistemului de urgențe.
Gestionarea bugetelor în sectorul sănătății reprezintă un subiect constant de dezbatere în cadrul politic și administrativ din România. Deciziile privind alocarea resurselor către spitalele de urgență influențează direct capacitatea de răspuns a sistemului medical în situații critice. Monitorizarea fluxurilor de finanțare este esențială pentru asigurarea continuității serviciilor de urgență și pentru menținerea standardelor de îngrijire medicală în spitalele de referință din țară.