Premierul Ilie Bolojan a prezentat luni bilanțul celor aproape 16 luni de guvernare, susținând că România a fost pusă pe drumul redresării economice. În cadrul evaluării mandatului său, acesta a menționat că perioada a fost marcată de provocări majore, precum un deficit bugetar de 9,3% din PIB și riscul pierderii fondurilor europene. Șeful Executivului a declarat că predă viitorului guvern o țară aflată pe o cale de redresare corectă, bazată pe o guvernare fără populism.
La începutul mandatului, situația economică a fost descrisă ca fiind extrem de dificilă, cu o economie susținută de consum finanțat prin împrumuturi. Ilie Bolojan a evidențiat faptul că, în iunie anul trecut, existau blocaje în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și o credibilitate externă scăzută. Aceste deficiențe impuneau intervenții rapide pentru stabilizarea finanțelor publice și pentru recâștigarea încrederii partenerilor europi, într-un context în care piețele financiare solicitau măsuri concrete.
Un punct critic al mandatului a fost politica fiscală, în special decizia de majorare a taxei pe valoarea adăugată (TVA). Ilie Bolojan a apărat această măsură, susținând că necesitatea majorării era cunoscută de toți factorii de decizie din România. El a argumentat că reducerea deficitului bugetar a fost o prioritate absolută pentru a restabili încrederea investitorilor și a instituțiilor europene, menționând că deficitul s-a redus în primele opt luni din 2026 față de perioada precedentă.
În ceea ce privește relația cu președintele Nicușor Dan, premierul a descris interacțiunea ca fiind una strict instituțională. La întrebări despre lipsa unui sprijin mai consistent în momentele dificile, Ilie Bolojan a subliniat că fiecare conducător are propriile responsabilități. Deși a recunoscut că orice sprijin de la parteneri este binevenit atunci când există sarcini grele de îndeplinit, el a evitat să prezinte colaborarea cu șeful statului ca fiind un conflict personal.
Tranziția către noul Executiv are loc în contextul pregătirilor pentru votul de învestitură al Guvernului condus de Luca Niculescu. Parlamentul se reunește marți, 20 octombrie, în ședință comună pentru a decide viitorul noului cabinet. Pentru a obține încrederea legislativului, noul guvern are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile, într-un moment în care PNL a anunțat că va susține învestirea, deși partidul va intra în opoziție.
Procesul de formare a unui nou Guvern în România urmează regulile de învestitură prevăzute de Constituție, unde noul premier are nevoie de susținerea majorității parlamentare. În perioada de tranziție, stabilitatea politică este influențată de negocierile dintre partidele principale pentru a asigura funcționarea instituțiilor statului și a menține continuitatea administrativă necesară pentru implementarea proiectelor europene.