Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să emită joi, 17 septembrie, o decizie definitivă privind plata unor drepturi salariale restante către magistrați. Această decizie vine într-un moment de intensitate politică, deoarece partidele au fost chemate la consultări la Cotroceni, în vederea desemnării unui nou premier. Procesul juridic vizează plata unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești, iar miza financiară este estimată la aproximativ 5 miliarde de lei.
Litigiu inițial pornesc de la o acțiune în care Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească sumele datorate. În urma acestei decizii, care a fost înregistrată pe 5 mai, instituțiile statului sunt obligate să efectueze plata, inclusiv prin rectificare bugetară. Dacă decizia devine definitivă, Guvernul și Ministerul de Finanțe vor avea un termen de 10 zile pentru executare, sub amenințarea unor penalități de 1% pe zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie.
În cadrul procesului, președintele instanței, Lia Savonea, a susținut că neplata sumelor afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. ÎCCJ a acuzat Guvernul de încălcarea principiului separării puterilor și de subminarea legitimității instanțelor. Din acest motiv, Guvernul a solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru a verifica dacă o instanță poate impus alocări bugetare suplimentare, precum și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru suspendarea procesului.
Premierul interimar, Ilie Bolojan, a explicat necesitatea sesizării Curții Constituționale prin faptul că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în gestionarea finanțelor publice. Conform juriștilor Guvernului, elaborarea proiectului de buget de stat și rectificările bugetare sunt atribute exclusive ale puterii executive și legislative. Această controversă juridică pune în discuție capacitatea instanțelor de a impune alocări de fonduri dincolo de limitele stabilite prin lege și de proiectul de buget de stat.
Restanțele salariale au apărut în urma deciziei din 2023, prin care ÎCCJ și Parchetul General au stabilit majorarea salariilor magistraților cu 25%, aplicabilă retroactiv începând cu anul 2018. Proiectul de buget transmis Parlamentului în luna martie prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ în 2026, o creștere de 50% față de anul anterior. Totuși, Guvernul a optat pentru amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei.
Consultările politice de la Cotroceni au loc în contextul în care partidele sunt chemate să discute despre viitorul guvern, în timp ce pozițiile marilor formațiuni politice rămân, teoretic, neschimbate. Această etapă de discuții este esențială pentru stabilirea unui nou premier, într-un moment în care decizia instanței supreme poate avea un impact major asupra bugetului de stat și al gestionării finanțelor publice.