Curtea Constituțională a soluționat conflictul juridic dintre Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție, oferind dreptate instanței conduse de Lia Savonea. Prin această decizie, Guvernul va fi obligat să plătească imediat restanțe salariale pentru magistrați, suma totală estimată fiind de 1.000.000.000 euro. Rezultatul vine în urma unei cereri formulate de premierul Ilie Bolojan la începutul lunii iulie, după o sentință anterioară a instanței.
Disputa a fost declanșată de o decizie a Curții de Apel București, dată pe 5 mai, care impunea Executivului obligația de a asigura integral fondurile pentru plata drepturilor salariale restante. Aceste plăți, care vizează judecătorii, sunt scadente în anul 2026 și trebuie acoperite, inclusiv prin intermediul unei rectificări bugetare. Premierul Ilie Bolojan a recurs la CCR pentru a soluționa acest conflict de natură constituțională, după ce Guvernul a fost demis.
Drepturile financiare ale magistraților derivă dintr-o decizie judiciară care prevede plata retroactivă a diferențelor salariale. Conform informațiilor furnizate de Sindicatul Grefierilor, interpretarea legii salarizării a fost clarificată prin decizia nr. 43/2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Aceasta a stabilit că indemnizațiile de încadrare pentru familia ocupațională „Justiție” trebuie majorate cu 25% față de nivelul din decembrie 2017, începând cu data de 1 ianuarie 2018.
Majorarea de 25% se aplică în situațiile în care angajatorii nu au acordat deja acest supliment salarial magistraților. Procesul de achitare a restanțelor a început deja pentru unii membri ai sistemului judiciar. Un exemplu relevant este cel al judecătorului Claudiu Drăgușin, care deține și funcția de membru CSM, acesta încasând în ultimii 3 ani restanțe salariale de 304.000 de lei, echivalentul a 60.000 de euro.
Conflictul juridic a fost analizat de judecătorii CCR în cadrul ședinței de miercuri, având ca obiectiv stabilirea responsabilității Guvernului în raport cu obligațiile de plată. Cererea de soluționare a fost depusă oficial de către premierul Ilie Bolojan pe 2 iulie, imediat după ce Guvernul său a fost demis. Decizia finală obligă acum autoritățile să găsească soluții financiare pentru a onora plățile restante către magistrați.
Aceste decizii privind salarizarea în sectorul justiției se încadrează într-un context de gestionare a bugetului de stat și a obligațiilor legale ale Executivului. Deciziile instanțelor de judecată privind drepturile salariale retroactive impun adesea modificări în planificarea bugetară a țării, forțând Guvernul să aloce fonduri suplimentare pentru a respecta normele legale stabilite prin legea-cadru nr. 153/2017.