Guvernul a decis reducerea plafonului de credite de angajament pentru proiectele finanțate prin fonduri europene în perioada 2021-2027 cu suma de 13,03 miliarde lei. Această măsură este inclusă în prima rectificare a bugetului pentru anul 2026, conform documentelor publicate de Ministerul Finanțelor la dezbatere publică pe 29 octombrie 2026. Totodată, plățile dedicate aceluiași tip de proiecte vor scădea cu 5,24 miliarde lei, conform anexei 2 a proiectului de ordonanță de urgență.
Creditele de angajament reprezintă limita maximă de sume pe care un minister le poate asume în cursul anului prin contracte sau acorduri de finanțare cu plăți eșalonate în anii viitori. Reducerea acestui plafon limitează numărul de angajamente noi care pot fi semnate, însă nu afectează direct plățile pentru contractele deja încheiate. Documentele oficiale nu precizează însă cât din plafonul existent era utilizat anterior, ceea ce face imposibilă determinarea exactă a numărului de contracte noi care vor fi blocate.
Ministerul Sănătății este instituția cu cea mai mare scădere, pierzând 5 miliarde lei din plafonul de angajamente pentru proiectele europene și 360 de milioane lei la programele cu finanțare rambursabilă. La Ministerul Finanțelor, plafonul de angajamente pentru proiectele europene scade cu 3,54 miliarde lei, în timp ce plățile scad cu 313 milioane lei. Guvernul a decis și o reducere a rezervelor Ministerului Finanțelor destinate continuării proiectelor în cazul în care banii europeni întârzie, cu o scădere de 4,99 miliarde lei la plățeri și 3,98 miliarde lei la angajamente.
Alte ministere sunt afectate de aceste ajustări bugetare, Ministerul Afacerilor Interne pierde 350 de milioane lei, iar Ministerul Muncii scade cu 296 de milioane lei la plățile pentru proiectele europene. În schimb, Ministerul Agriculturii este singura entitate care beneficiază de o creștere a sumelor pentru plăți, primind 1,47 miliarde lei suplimentari pentru proiectele cu fonduri europene. De asemenea, bugetul asigurărilor pentru șomaj va suferi o reducere de un miliard de lei pentru proiectele europene, deși proiectele din componenta de împrumut a PNRR primesc 746 de milioane lei din bugetul de stat.
Ministerul Finanțelor justifică aceste tăieri prin faptul că sumele sunt estimate să nu fie utilizate în anul curent de la proiectele cu un grad redus de execuție. Conform ministerului, creditele pentru granturile PNRR și pentru proiectele europene nerambursabile scad în funcție de stadiul implementării, fără a afecta proiectele deja în derulare. Statul a primit de la Uniunea Europeană cu 4,58 miliarde lei mai puțin decât era prevăzut în program, fapt pe care ministerul îl atribuie ritmului de execuție al proiectelor.
Rectificarea bugetară include și alte modificări semnificative, precum scăderea bugetului Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere cu 999,3 milioane lei. De asemenea, deficitul bugetului general consolidat va crește cu 3,5 miliarde lei, ajungând la un total de 130,3 miliarde lei, pe măsură ce cresc cheltuielile cu dobânzile. Ministerul Finanțelor a solicitat deja opinia Consiliului Fiscal asupra acestui proiect de ordonanță înainte de a-l supune aprobării Guvernului.