Senatul și Camera Deputaților s-au reunit miercuri într-o ședință comună pentru a vota programul de guvernare și componența Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Procesul de învestire a culminat cu respingerea propunerii, Guvernul Mureșan obținând doar 182 de voturi „pentru” și 15 voturi „împotrivă”. Pentru a trece pragul necesar de 233 de voturi, cabinetul propus ar fi avut nevoie de un suport parlamentar mult mai amplu în cadrul celor două camere.
Rezultatul votului indică o performanță mai scăzută față de precedentul vot de învestire al Guvernului Veștea. La acea ocazie, în luna iunie, s-au înregistrat 189 de voturi „pentru” și 23 de voturi „împotrivă”, din un total de 212 voturi exprimate. În cadrul ședinței de miercuri, din totalul de 464 de parlamentari, au fost prezenți 321 de deputați și senatori, dintre care 197 au exprimat votul, fără a se înregistra voturi anulate.
Reacțiile politice au fost imediate după anunțarea rezultatului. Dominic Fritz a criticat PSD și AUR pentru criza politică, susținând că aceasta afectează afacerile și încrederea cetățenilor, și a cerut organizarea unor alegeri anticipate. Pe de altă parte, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că România are nevoie de un Guvern cu puteri depline și a criticat propunerea ca fiind un „Guvern marionetă” care aplică o rețetă de austeritate.
Siegfried Mureșan a comentat rezultatul, afirmând că partidele care au declanșat criza au votat pentru prelungarea ei. Acesta a mulțumit colegilor din PNL, USR și UDMR pentru munca depusă în elaborarea programului de guvernare. Radu Miruță a adăugat că nu vor permite ca PSD să gestioneze finanțele României, subliniind că situația actuală oferă președintelui posibilitatea de a declanșa alegeri anticipate.
În cadrul dezbaterilor, Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a avertizat asupra crizei datoriilor guvernamentale, menționând că România plătește o dobândă de 7,58%, cea mai mare din UE. Kelemen Hunor, președintele UDMR, a avertizat că după 148 de zile fără un guvern cu puteri depline, societatea își pierde încrederea în instituții, ceea ce poate favoriza ascensiunea populismului și a extremelor. Grupul minorităților naționale a decis să voteze liber, fără o poziție comună.
Această respingere a cabinetului desemnat urmează unei perioade de instabilitate politică prelungită. Căderea Guvernului Mureșan deschide drumul către posibile alegeri anticipate, în contextul în care partidele care au declanșat criza politică sunt acuzate că au votat pentru prelungarea acesteia, conform unor informații anterioare.