Guvernul României se confruntă cu o imposibilitate financiară de a achita restanțele salariale datorate magistraților, o sumă estimată de premierul interimar Ilie Bolojan la 4,8 miliarde de lei. Decizia instanței supreme pune capăt disputelor juridice, însă statutul actual al cabinetului executiv blochează transferul acestor fonduri. Situația presupune o sarcină bugetară masivă care rămâne neacoperită în contextul limitărilor administrative ale actualului guvern interimar.
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursurile depuse de Guvernul României, de Ministerul Finanțelor și de alte intervenții din dosar. Prin această hotărâre, instanța supremă a menținut în totalitate sentința pronunțată pe 5 mai 2026 de Curtea de Apel București. Totodată, ICCJ a catalogat drept inadmisibilă încercarea Guvernului de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a soluționa această cauză specifică.
Purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, a explicat că Guvernul interimar nu are capacitatea de a efectua rectificări bugetare. Din această cauză, nu se poate aloca suma necesară pentru plata restanțelor, deși pârghiile legale au fost epuizate. Această limitare a cabinetului actual împiedică aplicarea imediată a hotărârii judecătorești, lăsând plata restanțelor în așteptarea unei noi formule de guvernare.
Conflictul a început în primăvara acestui an, când Ilie Bolojan a propus reconfigurarea cheltuielilor din bugetul de stat pentru a susține un pachet social. Această decizie a dus la reducerea sumelor destinate drepturilor obținute de magistrați prin sentințe definitive. În consecință, Curtea de Apel București a obligat statul să achite integral sumele, inclusiv prin rectificarea bugetului, impunând totodată penalități de 1% pe zi pentru întârziere.
Pe lângă penalitatea zilnică, Executivul riscă și o amendă administrativă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere. Guvernul a încercat să invoce un conflict juridic de natură constituțională, însă Curtea Constituțională a respins cererea pe 7 octombrie. Instanța a precizat că aceasta nu poate fi utilizată ca o cale suplimentară de atac împotriva deciziilor luate de alte instanțe judecătorești.
În perioada de tranziție către Guvernul condus de Luca Niculescu, piețele financiare au arătat semne de stabilitate. Bursa a crescut cu 2%, iar costul împrumuturilor statului pe termen de 10 ani a scăzut spre 7%. Această evoluție pozitivă a sentimentului investitorilor apare în contextul așteptării instalării noii administrații, care va avea responsabilitatea aplicării deciziei judecătorești privind plata celor 4,8 miliarde de lei.