Premierul Luca Niculescu a stabilit primele direcții de acțiune ale noului Guvern, concentrându-se pe gestionarea programului european SAFE și pe stabilirea politicilor economice. Printre prioritățile anunțate se numără relația cu Banca Națională a României, politica fiscală pentru anul 2027 și soluționarea datoriilor salariale către magistrați. Aceste decizii vizează atât securitatea națională, prin investițiile în apărare, cât și echilibrul bugetar și respectarea obligațiilor juridice internaționale ale statului român.
Coordonarea programului european SAFE, prin care România beneficiază de o alocare de aproximativ 16,7 miliarde de euro pentru investiții în apărare, va fi asigurată de Cancelaria Prim-Ministrului. Gestionarea acestui mecanism îi revine noului șef al structurii, Oleg Ungureanu, care preia oficial atribuțiile marți, 27 octombrie. Această decizie menține continuitatea modelului de coordonare stabilit anterior în mandatul fostului premier Ilie Bolojan, asigurând astfel stabilitatea procesului de investiții.
În ceea ce privește finanțarea, România a primit deja o primă tranșă de aproximativ 2,5 miliarde de euro, transferată la 26 august 2026. Următoarele plăți sunt condiționate de progresul proiectelor și de prezentarea unor rapoarte de implementare, următorul transfer putând avea loc în prima jumătate a anului 2027. Există și o oportunitate suplimentară, deoarece aproximativ 20 de miliarde de euro ar putea deveni disponibile pentru redistribuire după ce Italia și Ungaria și-au redus solicitările inițiale.
Pe plan fiscal, executivul intenționează să păstreze actualele cote de impozitare în anul 2027, însă ia în calcul eliminarea unor facilități fiscale existente. În paralel, Guvernul pregătește o soluție pentru plata restanțelor de aproximativ 5 miliarde de lei către magistrați. Această măsură de eșalonare a plăților vine ca răspuns la recenta decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a impus soluționarea acestor datorii salariale.
Comisia Europeană intenționează să lanseze o nouă rundă de cereri de finanțare până la sfârșitul anului 2026, la care România ar putea participa. Această nouă etapă de solicitări ar putea aduce resurse suplimentare pentru proiectele de apărare, având în vedere că transferurile de fonduri nu sunt automate, ci depind strict de raportarea stadiului investițiilor. România rămâne printre statele europene care beneficiază de cele mai mari alocări în cadrul acestui instrument de finanțare.
Gestionarea fondurilor pentru apărare are loc într-un context în care securitatea europeană este o prioritate, în timp ce cinci puteri militare europene intenționează să preia mai multe responsabilități în cadrul NATO. Aceste evoluții regionale subliniază importanța investițiilor în industria de apărare, pe măsură ce statele membre își ajustează capacitățile de apărare și relația cu structurile de securitate internaționale.