Noul premier Luca Niculescu preia conducerea Guvernului într-un context financiar extrem de dificil, moștenind un volum uriaș de datorii și plăți care ajung la scadență. Surse din presa de specialitate indică faptul că Ilie Bolojan a lăsat în urmă un teren minat bugetar, cu necesar de finanțare brut estimat între 48,8 și 51,8 miliarde de lei. Aceste sume, care nu sunt vizibile în execuția bugetară actuală, vor avea un impact direct asupra deficitului bugetar calculat de Uniunea Europeană la finalul anului.
Printre cele mai mari presiuni financiare se numără plățile pentru proiectele PNRR, estimate între 8 și 10 miliarde de lei, și cele 10 miliarde de lei necesare pentru funcționarea ministerelor, servicii esențiale și asistență socială. De asemenea, statul trebuie să achite aproximativ 7 miliarde de lei pentru compensările aferente energiei electrice și gazelor naturale. O altă componentă majoră este rambursarea TVA către companii, un proces care ar putea necesita între 5 și 6 miliarde de lei pentru a asigura lichiditatea firmelor.
Sectorul sănătății și cel juridic aduc, de asemenea, cheltuieli semnificative pentru noul Executiv. Se estimează că aproximativ 5 miliarde de lei sunt necesare pentru decontarea concediilor medicale neplătite către angajatori. În paralel, Guvernul este obligat prin decizie judecătorească definitivă a Înalta Curții de Casație și Justiție să plătească circa 5 miliarde de lei pentru drepturi salariale restante ale magistraților. Această sumă vizează majorări aplicate retroactiv, inclusiv pentru perioada care începe din anul 2018.
Ministerul Dezvoltării se confruntă cu o situație critică, având un necesar de 4,8 miliarde de lei pentru proiecte de infrastructură. Din această sumă, 2,3 miliarde de lei reprezintă facturi neachitate prin programul „Anghel Saligny”, iar 2,5 miliarde de lei sunt aferente unor lucrări executate pentru care documentele de plată nu au fost încă emise. În acest sector, plata către Pfizer reprezintă o altă presiune majoră, estimată la 4 miliarde de lei, incluzând obligațiile principale, dobânzile și costurile de recuperare a creanței.
Problema este agravată de prognozele economice mai slabe decât cele utilizate la fundamentarea bugetului de stat. În timp ce Guvernul Bolojan a calculat bugetul pe o creștere economică de 1%, sursele indică o posibilă contracție de 0,7%. Această diferență de 1,7 puncte procentuale ar putea reduce veniturile statului cu aproximativ 40 de miliarde de lei. O economie mai slabă reduce spațiul de manevră al noului Guvern în perioada în care sunt concentrate aceste plăți masive.
Situația financiară a României este monitorizată atent prin prisma indicatorilor de performanță economică și a deciziilor instituțiilor internaționale. Fondul Monetar Internațional a revizuit deja prognoza pentru România, anticipând o scădere economică de 0,5% în anul 2026, în loc de avansul estimat anterior. Această deteriorare a perspectivelor economice vine într-un moment în care necesarul de finanțare pentru obligațiile acumulate de fostul Executiv pune sub presiune întregul cadru bugetar al țării.