Guvernul condus de Luca Niculescu pregătește o rectificare bugetară care ar putea avea loc sâmbătă sau, cel târziu, luni. În acest context, Legea Bugetului pentru anul 2027 ar putea fi adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului. Această mișare strategică este vizată pentru a permite un control mult mai strict asupra cheltuielilor și pentru a menține ținta de deficit, evitând amendamentele care ar putea majora costurile fără surse de finanțare sustenabile.
România se confruntă cu două situații critice în cadrul Uniunii Europene, ocupând primul loc la indicatorul privind șomajul în rândul tinerilor și la nivelul gapului de TVA. Acesta din urmă reprezintă diferența dintre veniturile estimate din TVA și cele colectate efectiv. Date informale din noul Executiv sugerează că, dacă România ar atinge media europeană în ceea ce privește acest gap de TVA, deficitul bugetar al țării ar putea fi eliminat complet.
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a raportat că deficitul bugetar a scăzut cu 1,5 puncte procentuale din PIB în primele nouă luni ale anului 2026, de la 5,31% la 3,81%. Execuția bugetară la septembrie s-a încheiat cu un deficit de 78,3 mld. lei, o scădere față de 102,47 mld. lei în aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, ajungând la 522,69 mld. lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%.
Investițiile publice au înregistrat un nivel de 107,77 mld. lei, fiind cu 25,15 mld. lei peste nivelul înregistrat în primele nouă luni ale anului precedent. Fondurile europene au finanțat peste 70% din aceste investiții publice, reducând presiunea asupra bugetului național. România a încasat până acum 13,27 miliarde de euro prin PNRR, având în așteptare încă 6,43 miliarde de euro aferente cererilor de plată numărul 5 și numărul 6.
Presiunea asupra bugetului rămâne ridicată, în special prin creșterea cheltuielilor cu dobânzile, care au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul anului trecut. Statul trebuie să gestioneze și alte obligații, precum titlurile executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026. Alexandru Nazare a subliniat că nicio cheltuială permanentă nu trebuie introdusă fără o sursă de finanțare permanentă, pentru a evita creșterea datoriei.
Gestionarea finanțelor publice în România implică echilibrarea investițiilor cu necesitatea de consolidare fiscală pentru a respecta țintele convenite cu Comisia Europeană. Reducerea deficitului este o prioritate pentru a evita riscurile legate de ratingul de țară și costurile mari de împrumut. O stabilitate economică pe termen lung depinde de capacitatea de a finanța proiectele din resurse certe, fără a genera noi dezechilibre bugetare.