Guvernul României a alocat suma de 12,1 milioane de lei pentru prima etapă a lucrărilor hidrotehnice destinate asigurării resurselor de apă brută pentru Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă. Aceste intervenții au fost necesare în contextul înregistrării unor minime istorice ale nivelului Dunării, situație care pune sub presiune aprovizionarea cu apă a instalației nucleare. Fondurile au fost utilizate pentru a gestiona criza debitelor scăzute din cursul de apă.
Lucrările au fost efectuate în luna august de către Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați (AFDJ) Galați. Acțiunile au vizat operațiuni de dragaj, care au inclus adâncirea și nivelarea albiei în puncte identificate ca fiind critice. Zonele specifice unde s-au desfășurat intervențiile sunt Caragheorghe – Turcescu, la kilometrii 345-342, și Cochirleni, situat între kilometrii 309 și 304. Aceste măsuri sunt esențiale pentru menținerea fluxului de apă necesar funcționării centralei.
Finanțarea acestor acțiuni a provenit din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului, o resursă prevăzută în bugetul de stat pe anul 2026. Cancelaria Prim-Ministrului a precizat că pentru situația imediată este necesară o soluție care poate fi mobilizată în doar câteva zile. Măsura operativă pregătită este una de natură temporară, reversibilă și etapizată, fiind discutată tehnic împreună cu CNE Cernavodă, administratorul Canalului Dunăre-Marea Neagră, IGSU și MApN.
Pe termen lung, autoritățile vizează o soluție structurală pentru redistribuirea debitelor la bifurcația Bala-Dunărea Veche. Aceasta presupune implementarea proiectului BALA II, o inițiativă care necesită acum o actualizare a indicatorilor tehnico-economici. Experții și reprezentanții instituțiilor publice consideră că această actualizare este obligatorie pentru ca proiectul să răspundă eficient problemelor provocate de debitele de minim istoric înregistrate în acest an, asigurând stabilitatea resurselor pe viitor.
Gestionarea resurselor de apă pentru infrastructura critică de energie reprezintă o prioritate de securitate națională, mai ales în perioadele de secetă extremă. Nivelul scăzut al Dunării afectează nu doar procesele de răcire ale centralelor, ci și navigația și alte activități economice de pe cursul de apă. Capacitatea de intervenție rapidă prin fonduri de rezervă este esențială pentru a preveni orice întrerupere a producției de energie electrică în România.
Situația debitelor de apă din Dunăre se înscrie într-un context de volatilitate a resurselor naturale care poate influența costurile de funcționare ale sistemelor energetice. În perioadele de criză hidrologică, necesitatea de a interveni prin lucrări de dragaj și de a actualiza proiecte de infrastructură devine un factor de stabilitate economică. Aceste investiții sunt menite să protejeze capacitatea de producție a CNE Cernavodă în fața fenomenelor climatice extreme.