Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) organizează vineri, 23 octombrie 2026, la Bistrița, o conferință dedicată reformei salarizării în sectorul medical. Evenimentul, desfășurat la Centrul Cultural Municipal „George Coșbuc”, vizează prezentarea unor soluții concrete pentru protejarea veniturilor reale ale profesioniștilor. FSSR solicită ca noul Guvern să construiască legea salarizării împreună cu angajații, bazându-se pe dovezi și simulări, evitând amânările care au afectat deja sistemul de sănătate.
Organizația subliniază că programul de guvernare al echipei Luca Niculescu prevede elaborarea unei legi unitare și echitabile în anul 2027. Această promisiune presupune consultarea sindicatelor reprezentative și a instituțiilor publice pentru a clarifica grilele de salarizare și sporurile. Totuși, FSSR avertizează că lipsa unui calendar imediat pentru sectorul sănătate este critică, având în vedere că puterea de cumpărare a veniturilor salariale a scăzut cu peste 16%.
În cadrul conferinței, FSSR va prezenta instrumente de diagnostic pentru inechitățile actuale și simulări privind impactul legii asupra fiecărei categorii de personal. Discuțiile vor include medici, asistenți medicali, farmaciști, personal auxiliar, tehnic, economic și administrativ. Federația propune corecții urgente, precum plata gărzilor la tariful normei de bază sau raportată la salariul în plată, pentru a asigura continuitatea muncii în întreg sistemul.
Ministrul sănătății, Alexandru Rogobete, a stabilit deja anumite repere pentru o lege acceptabilă, afirmând că niciun venit din sănătate nu trebuie să scadă. Acesta a subliniat necesitatea unei construcții sustenabile, discutată cu profesioniștii, și a menționat că gărzile trebuie plătite la valoarea salariului în plată, nu la nivelul din 2018. FSSR transformă aceste criterii în întrebări de cercetare, notând că 94,1% dintre angajații consultați cer protejarea veniturilor.
La eveniment va fi lansat volumul „Evaluarea nivelului de respectare a drepturilor angajaților din sănătate”, care documentează zece ani de evoluție a veniturilor. Studiile prezentate indică faptul că, deși salariile de bază au crescut, ponderea recompensei suplimentare a scăzut constant. De asemenea, proiectul de lege din august ar fi lăsat pierderi necompensate pentru câteva mii de posturi, ceea ce face ca reforma să fie urgentă, dar să nu fie adoptată în forma anterioară.
Sectorul sănătății din România se confruntă cu o presiune economică majoră, în contextul în care angajații au așteptat noul cadru legislativ încă din 2023. Amânarea proiectului de lege din luna august a generat incertitudine, în timp ce decidenții sunt acum invitați să ofere răspunsuri concrete despre finanțarea reformei și calendarul negocierilor, pentru a proteja cei peste 220.000 de angajați din sistemul public de sănătate.