Viitoarele creșteri salariale în sectorul public sunt strâns legate de capacitatea de sustenabilitate fiscală a țării, a explicat ministrul Muncii, Florin Manole. Acesta a precizat că orice majorare a veniturilor pentru bugetari depinde direct de configurația bugetului de stat și de respectarea acordurilor stricte privind controlul deficitului bugetar. Deciziile privind salariile nu pot fi luate izolat de angajamentele asumate de România pentru menținerea echilibrului financiar.
Ministerul Muncii nu va adopta noua lege a salarizării unitare în următoarele una sau două luni, conform declarațiilor ministrului. În acest moment, Guvernul trebuie să prioritizeze procesul de rectificare bugetară și pregătirea bugetului pentru anul 2027. Florin Manole a menționat că procesul de planificare bugetară pentru anul viitor implică și alte decizii de politică publică esențiale, precum cele privind pensiile, alocațiile sau alte beneficii sociale de tip indexare.
În ceea ce privește momentul adoptării legii salarizării, ministrul a analizat posibilitatea ca aceasta să fie aplicată abia din 2028, dacă bugetul pentru 2027 nu va include impactul aferent. Florin Manole a sugerat că legea ar putea fi adoptată la începutul anului 2027 și, chiar dacă nu există o prevedere inițială în legea bugetului, s-ar putea recurge la o rectificare pentru a doua jumătate a anului 2027. Această variantă depinde însă de disponibilitatea resurselor.
Documentația bugetară actuală prevede cheltuieli cu salariile de 166 de miliarde de lei pentru anul 2026 și de 174 de miliarde de lei pentru anul 2027. Totuși, Florin Manole a avertizat că aceste cifre oficiale nu trebuie interpretate ca fiind promisiuni de creștere a anvelopei de cheltuieli pentru personalul bugetar. Evoluția reală a acestor sume va fi influențată de regulile fiscale și de necesitatea de a respecta angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene.
Gestionarea cheltuielilor cu personalul rămâne un element critic în cadrul politicilor de consolidare fiscală ale Guvernului. Controlul deficitului bugetar este determinat de interacțiunea dintre veniturile colectate și cheltuielile planificate pentru serviciile publice, pensii și protecția socială. În acest context, orice modificare a structurii de salarizare trebuie să fie compatibilă cu limitele de deficit impuse de normele europene și de stabilitatea macroeconomică a țării.
Evoluția bugetară a României este monitorizată constant prin indicatorii de deficit și de datorie publică, care influențează capacitatea statului de a finanța cheltuielile sociale. Deciziile privind indexarea pensiilor sau modificarea alocațiilor sunt parte integrantă din planificarea fiscală anuală, fiind supuse ajustărilor în funcție de performanța economică și de cerințele de disciplină bugetară impuse de partenerii internaționali și de cadrul legislativ național.