Florin Manole, noul ministru al Muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, a declarat că adoptarea legii salarizării unitare este programată pentru anul 2027. Această nacelează din obiectivele stabilite în programul de guvernare actual, moment în care acesta își preia oficial mandatul. Ministrul a precizat că termenul menționat este unul larg, însă necesitatea unei noi forme a proiectului legislativ rămâne o prioritate pentru ministerul pe care îl conduce.
Noul ministru a manifestat reticență față de posibilitatea ca proiectul de lege lăsat de fostul ministru Dragoș Pîslaru să fie adoptat în forma sa actuală. Florin Manole a explicat că, deoarece documentul a fost respins de reprezentanții din sectorul Sănătate și Educație, este dificil de crezut că societatea poate fi convinsă de un proiect care nu a reușit să convingă proprii colegi. Din acest motiv, el a subliniat că vor urma noi discuții cu sindicatele.
În cadrul audierilor pentru noul guvern, desfășurate marți, Florin Manole (PSD) a enumerat principalele direcții de acțiune pentru mandatul său. Printre prioritățile menționate se numără respectarea legislației europene referitoare la salariul minim, pregătirea legii salarizării unitare pentru anul 2027 și implementarea unei reforme la nivelul Inspecției Muncii. Aceste măsuri vizează ajustarea cadrelor legislative pentru a se alinia cu standardele din Uniunea Europeană.
Proiectul anterior, lansat în dezbatere de fostul ministru interimar Dragoș Pîslaru, a generat controverse politice semnificative. Aceste dispute au împiedicat adoptarea la timp a legii, ceea ce a pus în pericol fondurile alocate prin PNRR pentru această reformă. Suma de 770 de milioane de euro, destinată implementării reformei salarizării, risca să fie pierdută din cauza lipsei de consens și a blocajelor legislative care au urmărit acest proces de reformă.
Florin Manole a mai ocupat anterior funcția de ministru al Muncii, având ca jalon în cadrul PNRR realizarea reformei legii salarizării. Totuși, în mandatul său anterior, niciun draft al acestei legi nu a fost făcut public oficial. Această situație subliniază complexitatea procesului legislativ necesar pentru a atinge obiectivele de modernizare a sistemului de salarizare din România, care implică negociere continuă cu partenerii sociali.
Contextul economic general indică faptul că România ar putea înregistra anul viitor o creștere economică cuprinsă între 0,5% și 2%. În acest cadru, deciziile privind salariul minim și pensiile sunt considerate elemente esențiale pentru stabilitatea consumului și a pieței muncii. Reformele propuse de ministerul condus de Florin Manole vor avea un impact direct asupra acestor indicatori macroeconomici și asupra capacității de cheltuieli a populației.