Florin Dănescu, directorul ARB, a oferit detalii despre modul în care s-a format impozitul suplimentar pe cifra de afaceri aplicat băncilor. Acesta a dezvăluit că, în anul 2023, reprezentanții sectorului bancar au încercat să propună o soluție de contribuție voluntară pentru a ajuta la gestionarea deficitului bugetar. Totuși, propunerea inițială a fost ignorată, iar statul a impus cote mult mai mari decât cele discutate de bancheri.
Procesul de creștere a taxelor a început în contextul unui deficit de 5,6% din PIB, o situație pe care bancherii au avertizat-o Guvernului condus de Marcel Ciolacu. Florin Dănescu a explicat că sectorul bancar a propus o contribuție de 1% din cifra de afaceri, pe un termen determinat, cu posibilitatea de a reevalua situația periodic. Această inițiativă a venit ca o încercare de a sprijini bugetul de stat în fața cheltuielilor mari.
Reacția autorităților a fost rapidă și mult mai severă decât cea anticipată de bancheri. După ce propunerea de 1% a fost prezentată, răspunsul primit a doua zi a indicat o taxă de 2%. Ulterior, sub conducerea unui premier de dreapta, această contribuție a fost suplimentată cu încă 2 puncte procentuale, ajungând la pragul de 4%. Astfel, taxa impusă a depășit de patru ori oferta inițială a asociației.
Situația financiară a statului a continuat să se deterioreze, deficitul ajungând la un record de aproape 10% în anul 2024. În încercarea de a stop prăbușirea, Guvernul condus de Ilie Bolojan a decis creșterea taxelor și impozitelor, dublând contribuția băncilor. Florin Dănescu susține că această decizie reprezintă o frână pentru creditare, deoarece statul suprataxează creditorii în momentul în care riscul de neîmprumutat crește.
Directorul ARB a menționat că sectorul bancar se confruntă cu o criză de creditare cauzată de transferul deficitului bugetar în riscul de creditare. El a subliniat că este dificil de justificat creșterea taxelor atunci când băncile sunt deja penalizate prin alte măsuri, precum taxa pe active, numită și taxa pe lăcomie. Această ultimă a fost justificată prin faptul că băncile creditează excesiv statul român.
Evoluția deficitului bugetar în România a fost marcată de perioade de instabilitate, trecând de la niveluri de 5,6% la praguri de aproape 10%. Această creștere a fost influențată de deciziile privind cheltuielile bugetare și de utilizarea fondurilor de rezervă ale Guvernului pentru acoperirea nevoilor imediate. În acest cadru, sectorul financiar a devenit o sursă principală de venituri suplimentare prin impozitarea directă a activității de creditare.
context_missing: false