O dispută aprinsă a izbucnit între Ilie Bolojan și Alexandru Rogobete în urma modului în care Ministerul Sănătății a distribuit fondurile destinate unităților de primiri urgențe. Premierul interimar a criticat procesul de finanțare, sugerând că nivelul redus al bugetelor ar putea indica o gestionare defectuoasă sau o strategie deliberată de a solicita ulterior rectificări bugetare. Alexandru Rogobete a reacționat rapid, respingând acuzațiile de iresponsabilitate sau premeditare formulate de liderul PNL.
Alexandru Rogobete a explicat că suma de 460 de milioane de lei alocată pentru componenta de urgență a fost stabilită pe baza execuției bugetare istorice. Procesul de repartizare a luat în considerare media cheltuielilor din ultimii doi ani și limitele bugetului aprobat oficial. Fostul ministru subliniază că orice evaluare a administrării fondurilor trebuie să țină cont de contextul financiar impus, nu doar de nevoile raportate de unitățile medicale.
Situația financiară a sistemului de urgențe este marcată de o diferență semnificativă între cereri și alocări. Pentru anul 2026, Ministerul Sănătății a solicitat 660 de milioane de lei pentru componenta de urgență, însă bugetul final aprobat a fost de doar 460 de milioane de lei. Această scădere de 200 de milioane de lei față de necesarul solicitat reprezintă punctul central al dezbaterii dintre cei doi lideri politici.
Ilie Bolojan a adus în discuție exemple specifice pentru a susține criticile sale, menționând situația Spitalului Floreasca din București. Acesta a punctat că alocarea inițială pentru anul 2026 ar putea fi sub cinci milioane de lei, în contrast cu suma de peste 10 milioane de lei cheltuită în 2025. Premierul interimar a făcut referire și la problemele de finanțare întâmpinate de unitățile medicale din Târgu Mureș.
În ceea ce privește bugetul Spitalului Floreasca, Alexandru Rogobete a precizat că în anul 2025 suma totală cheltuită de UPU a ajuns la 10 milioane de lei. Această cifră include două suplimentări ale bugetului, inclusiv una din luna septembrie 2025. Fostul ministru a sugerat că reducerea deficitului bugetar ar putea fi motivul pentru care suma aprobatată este mai mică, deși nu există o justificare oficială explicită în acest sens.
Gestionarea bugetelor de sănătate în România implică adesea procese de rectificare pentru a acoperi nevoile imediate ale spitalelor. În perioade de presiune financiară, ministerele solicită fonduri suplimentare pentru a menține funcționarea serviciilor critice, precum unitățile de primiri urgențe. Această dinamică între bugetul inițial aprobat și necesarul real de cheltuieli rămâne un subiect sensibil în discuțiile privind stabilitatea sistemului sanitar național.