Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să prezinte joi soluția definitivă într-un proces care implică plata unor drepturi salariale restante către magistrați. Miza financiară a acestui litigiu este estimată la aproximativ 5 miliarde de lei, sumă care vizează plata unor drepturi stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Procesul se află în etapa de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis acțiunea instituției, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să efectueze plata, inclusiv prin rectificări bugetare.
În cadrul procesului, Curtea de Apel București a stabilit că Guvernul și Ministerul de Finanțe trebuie să execute decizia în termen de 10 zile de la data în care aceasta devine definitivă. În cazul în care plata nu este efectuată la timp, instituțiile vor fi obligate să plătească o penalitate de 1% pentru fiecare zi de întârziere. De asemenea, este prevăzută și aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere în respectarea obligației de plată.
În cererea de chemare în judecată, semnată de președintele instanței, Lia Savonea, Înalta Curte susține că neplata sumelor afectează dreptul de proprietate al judecătorilor. Instituția acuză Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor. Pe de altă parte, Guvernul a solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a susparea procesului și a aflat dacă o instanță poate impune alocări bugetare suplimentare.
Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat necesitatea sesizării Curții Constituționale, susținând că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie de finanțe publice. Conform declarațiilor sale, elaborarea bugetului de stat și rectificările bugetare sunt atribute exclusive ale puterii executive și legislative. Guvernul susține că magistrații depășesc sfera de competență constituțională prin solicitarea unor sume din fondul de rezervă bugetară, în detrimentul altor direcții de cheltuire.
Restanțele salariale au apărut în urma deciziei din 2023 prin care Înalta Curte și Parchetul General au dispus majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%. Această majorare se aplică retroactiv începând cu anul 2018. În acest context, proiectul de buget transmis Parlamentului în luna martie prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în anul 2026, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent, pentru acoperirea acestor drepturi.
Această dispută juridică privind drepturile salariale ale magistraților se înscrie într-un context de tensiuni între puterea judecătorească și cea executivă în ceea ce privește gestionarea fondurilor publice. Deciziile privind alocarea bugetară și rectificările necesare pentru a acoperi majorările salariale sunt subiecte de dezbatere intensă între instituțiile statului și Guvern. Rezultatul procesului de joi va determina modul în care vor fi gestionate aceste sume masive de bani din bugetul de stat.