Prima ordonanță de urgență emisă de Guvernul Niculescu marchează o divergență între promisiunile programului de guvernare și structura administrativă reală. Deși programul votat de Parlament propunea un centru unic de decizie pentru transformarea digitală, Ordonanța de urgență nr. 40/2026, publicată în Monitorul Oficial pe 20 octombrie, menține Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) în subordinea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Conform programului de guvernare, ADR urma să fie mutată direct în Aparatul de lucru al Guvernului, sub autoritatea Prim-ministrului. Această schimbare ar fi transformat președintele ADR în Chief Information Officer al Guvernului (GCIO), cu un mandat multianual și obiective publice clare. În acest model, orice proiect digital al administrației centrale ar fi necesitat un aviz de conformitate obligatoriu, iar un comitet condus de Prim-ministru ar fi luat decizii pentru toate ministerele.
Noua ordonanță introduce însă o structură cu mai multe niveluri de coordonare. ADR rămâne sub Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, fiind coordonată de un ministru delegat pentru digitalizare și AI. Acesta din rândul său își desfășoară activitatea sub coordonarea ministrului Economiei. Această organizare implică faptul că autoritatea de decizie este împărțită între Prim-ministru, ministrul delegat și ministrul de linie, ceea ce poate afecta capacitatea de impunere a standardelor comune.
Problema coordonării este critică având în vedere resursele financiare masive disponibile. România dispune de aproximativ 4,5 miliarde de euro prin PNRR și circa 3,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru digitalizare. În ciuda acestor sume și a unui sector IT&C care produce anual 26,5 miliarde de euro, adopția tehnologiilor avansate rămâne scăzută. Doar 28,7% dintre companii utilizează cloud sau AI, iar doar 30,1% din populație are competențe digitale de bază.
Lipsa unui centru unic de decizie riscă să transforme digitalizarea într-un proces fragmentat. Dacă fiecare instituție gestionează propriile bugete și proiecte fără o arhitectură comună, rezultatul poate fi lipsa interoperabilității sistemelor. Fără un coordonator cu mandat real, care să poată alinia infrastructura, securitatea cibernetică și identitatea electronică, riscul de întârzieri și de proiecte care nu schimbă experiența cetățeanului rămâne ridicat, indiferent de volumul de finanțare disponibil.
În contextul actual, discuțiile despre eficiența administrației sunt intense, în timp ce alte probleme sociale persistă. Recent, Partidul DREPT a acuzat Guvernul Niculescu că favorizează „specialii sistemului” prin această primă ordonanță de urgență. În paralel, situația salarială de la CFR Marfă rămâne critică, cu peste 1.500 de angajați care nu au primit salariile de patru luni, generând amenințări cu oprirea trenurilor.
Tags: [digitalizare, Guvern, ADR, economie, PNRR]