Ministrul Muncii, Florin Manole, a oferit detalii privind calendarul adoptării noii legi a salarizării, subliniind că procesul legislativ este condiționat de deciziile privind bugetul de stat. Acesta a menționat că implementarea măsurilor depinde direct de angajamentele României privind controlul deficitului bugetar și de resursele financiare disponibile. Proiectul nu poate fi considerat o prioritate imediată în lunile următoare, având în vedere necesitatea concentrării guvernului pe alte aspecte financiare critice.
Florin Manole a declarat că noua lege a salarizării nu poate fi adoptată într-un interval de o sau două luni din cauza unor motive obiective. Guvernul trebuie să prioritizeze în acest moment rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pentru anul 2027. Ministrul a menționat că, deși există estimări pentru anii următori, adoptarea actului normativ nu este programată pentru perioada imediat următoare, fiind necesară o abordare atentă a resurselor.
În ceea ce privește termenul de aplicare, ministrul a precizat că termenul propus în programul de guvernare este anul 2027, fără o lună specifică stabilită. Florin Manole nu exclude posibilitatea ca legea să fie adoptată în cursul anului viitor, însă aplicarea efectivă ar putea avea loc abia din 2028. Un alt scenariu ar putea implica adoptarea legii la începutul anului 2027, urmată de o rectificare bugetară pentru a doua jumătate a aceluiași an.
Cifrele oficiale prezentate de Florin Manole indică faptul că România a prevăzut cheltuieli cu salariile de 166 de miliarde de lei pentru anul 2026 și de 174 de miliarde de lei pentru anul 2027. Totuși, ministrul a avertizat că aceste date nu reprezintă angajamente ferme pentru creșterea anvelopei de cheltuieli. El a subliniat că trebuie să fie foarte prudent și că diferența dintre estimări și cheltuielile efective depinde de regulile fiscale și de Comisia Europeană.
Pe lângă subiectul salarizării, pe agenda Guvernului se află și măsuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili. Această acțiune este necesară deoarece România a primit, la finalul anului 2025, un împrumut preferențial de peste 500 de milioane de dolari de la Banca Mondială. Una dintre condiționalitățile acestui credit este tocmai adoptarea unei noi legislații care să protejeze această categorie de cetățeni.
Gestionarea cheltuielilor cu personalul bugetar rămâne un subiect sensibil în cadrul politic și economic, fiind strâns legat de stabilitatea fiscală a țării. Deciziile privind creșterea salariilor trebuie să fie echilibrate cu necesitatea de a menține deficitul bugetar sub control, conform normelor europene. Capacitatea de a finanța aceste majorări depinde de evoluția veniturilor statului și de respectarea limitelor de cheltuieli asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.