Guvernul a aprobat, vineri, 16 august, bugetul de venituri și cheltuieli al Societății Complexul Energetic Oltenia S.A. pentru anul 2026. Documentul a fost elaborat ținând cont de condițiile actuale de piață, evoluția consumului de energie electrică și prețurile de pe diferite segmente ale pieței. Un factor determinant în această planificare a fost retragerea definitivă din exploatare a grupului 4 SE Turceni, procesul fiind stabilit să înceapă de la data de 27 martie.
Conform cifrelor oficiale, veniturile totale ale companiei sunt estimate la 3,3 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale vor ajunge la 3,8 miliarde de lei. Această diferență generează pierderi estimate la suma de 569 de milioane de lei pentru anul 2026. În ceea ce privește indicatorii de producție, bugetul prevede livrarea a 4.346.169 MWH din o producție totală de 4.800.000 MWH de energie electrică, alături de o producție de cărbune de 9.620.999 tone.
Bugetul prevede și o scădere a forței de muncă, numărul mediu de angajați fiind estimat la 6.509 persoane, față de nivelul de 7.854 de persoane înregistrat la 31.12.2025. Pentru anul 2026 nu sunt prevăzute mecanisme de creștere salarială, cum ar fi majorări sau indexări. Totodată, societatea va aloca peste 357 de milioane de lei pentru investiții, în timp ce nivelul indemnizațiilor pentru consiliul de supraveghere și directorat a fost avizat de AMEPIP.
Jan Popescu, liderul Sindicatului Mine Energie Oltenia, explică faptul că pierderile sunt cauzate în principal de taxa certificatului de CO2, care reprezintă 60% din cifra de afaceri a companiei. Acesta susține că, indiferent de efortul de producție, compania va rămâne pe minus din cauza acestei taxe. Totuși, aprobarea bugetului este văzută ca un pas pozitiv pentru angajați, deoarece permite declanșarea negocierilor pentru un nou contract colectiv de muncă la nivel de companie.
Jan Popescu a subliniat importanța energiei produse pe bază de cărbune, considerând-o singura variantă predictibilă și stabilă, care nu depinde de condiții climatice. El a menționat că energia produsă de mineri și energeticieni constituie un pilon pentru România. În contextul actual, grupul energetic Rovinari 4, o unitate de aproximativ 330 MW, a fost conectat la Sistemul Energetic Național pentru a acoperi deficitul lăsat de oprirea reactorului 2 de la Cernavodă.
Sectorul energetic românesc se confruntă cu provocări legate de stabilitatea furnizării, în special în perioadele cu niveluri scăzute ale resurselor hidrologice. Oprirea unor unități de la Cernavodă din cauza lipsei apei afectează echilibrul sistemului, făcând ca unitățile de la Complexul Energetic Oltenia să devină esențiale pentru acoperirea deficitului de energie electrică din țară.