Declarațiile de avere ale membrilor noului Guvern relevă un patrimoniu diversificat, format din conturi bancare cu sume de sute de mii de euro, bijuterii, proprietăți imobiliare și terenuri. Documentele analizate oferă detalii despre economiile acumulate de miniștri, precum și despre sursele de venit care le-au permis să dețină astfel de bunuri. În acest context, profilul financiar al premierului Luca Niculescu este comparat cu cel al celorlalți membri ai cabinetului executiv.
Premierul Luca Niculescu deține un patrimoniu care, comparativ cu al altor miniștri, se situează sub media în ceea ce privește bunurile deținute și sumele din conturi. Acesta are în patrimoniu terenuri, două apartamente și o casă de vacanță. În ceea ce privește economiile, Luca Niculescu are în conturi suma de 45 de mii de euro, provenită din activitatea sa desfășurată în calitate de diplomat.
Printre miniștri se numără persoane cu economii semnificative, precum Dumitru Chisăliță, ministrul Energiei, care a pus deoparte 660 de mii de euro. Aceste venituri provin din activități diverse, inclusiv din sectorul energetic, mediul academic, sectorul privat și conducerea CA Romgaz. Totodată, Radu Marinescu, ministrul Justiției, a înregistrat venituri de 1,4 milioane de lei din avocatură în anul 2023, la care se adaugă veniturile din activitatea universitară și din funcția de consilier local.
Alți demnitari au evidențiat patrimoniul prin împrumuturi sau bunuri de lux. Radu Oprea, ministrul Apărării, deține bijuterii în valoare de 40.000 de euro și a acordat împrumuturi de 3 milioane de lei unei firme. Florin Manole, ministrul Muncii, a acordat împrumuturi de 880 de mii de lei către o persoană fizică și către PSD, având în vedere și un cadou de nuntă de 87.000 de euro. Daniel Zamfir, ministrul Economiei, a acordat un împrumut de 1,5 milioane de lei, deși venitul său de senator nu depășește 12-15 mii de lei pe lună.
Accesibilitatea informațiilor privind averea demnitariilor a fost influențată de o decizie a Curții Constituționale a României. Curtea a stabilit că publicarea declarațiilor de avere poate încălca dreptul la protecția vieții private. Conform deciziei CCR, depunerea acestor documente la organul competent pentru verificare, respectiv ANI, este suficientă pentru a îndeplini scopul legii, considerând că publicarea lor nu este necesară sau proporțională cu finalitatea propusă de legislație.
Publicarea acestor date variază în funcție de anul declarației, deoarece unii demnitari au continuat să le publice, în timp ce alții au urmat decizia instanței. Această disparitate apare deoarece, după hotărârea CCR, publicarea nu mai este obligatorie pentru toți funcționarii publici, deși verificarea de către autorități rămâne obligatorie pentru a asigura transparența patrimoniului deținut de cei care ocupă funcții înalte în stat.