Programul de guvernare al Guvernului Niculescu include direcții de dezvoltare relevante pentru sectorul energetic, însă unele dintre măsurile propuse au un orizont de implementare care depășește durata mandatului actual. Specialistul Alexandru Ciocan, reprezentant al Energy Policy Group (EPG), a analizat capitolul Energie din documentul de guvernare. Acesta subliniază că, deși sunt propuse reforme necesare, lipsesc o prioritizare clară a obiectivelor și desemnarea responsabilităților specifice pentru evaluarea progresului în perioada următoare.
Analiza indică faptul că accentul ar trebui pus pe accelerarea proiectelor mature și pe eliminarea blocajelor administrative. Conform lui Alexandru Ciocan, principala provocare nu este lipsa strategiilor, ci capacitatea de a transforma angajamentele în rezultate concrete. Programul propune criterii publice pentru activarea intervențiilor pe piața carburanților și contracte pe termen lung pentru industrie. Totuși, evoluția prețurilor va rămâne influențată de factori externi, iar eficiența măsurilor depinde de rapiditatea implementării lor.
În ceea ce privește noile capacități de producție și stocare, multe proiecte menționate sunt deja în dezvoltare de înainte de acest mandat. Alexandru Ciocan menționează că realizarea acestora depinde de deciziile investiționale ale companiilor, nu de intervenția directă a Guvernului. Proiecte precum stocarea prin pompaj la Tarnița-Lăpuștești, Frasin sau Bicaz au un orizont de implementare care depășește durata mandatului. În acest caz, contribuția Guvernului s-ar putea limita doar la avansarea etapelor pregătitoare.
Alte obiective, precum retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă sau parcurile fotovoltaice de la Complexul Energetic Oltenia, sunt deja în curs de dezvoltare. Responsabilitatea implementării acestora revine în principal companiilor, Guvernul având rolul de a asigura condițiile necesare și de a elimina blocajele de reglementare. De asemenea, reforme precum reducerea duratei de racordare țin de competențele ANRE și ale operatorilor de rețea. Dezvoltarea rețelelor de transport este realizată de Transelectrica și Transgaz.
Expertul a semnalat și neclarități privind Planul Social pentru Climă, în contextul susținerii amânării implementării ETS2 de către România. De asemenea, în sectorul termoficării, accentul este pus pe finanțarea investițiilor, fără o abordare clară a reformelor economice necesare sustenabilității. Propunerea de elaborare a unui Pact Energetic Național este considerată o inițiativă bună pentru continuitatea politicilor, dar aceasta trebuie corelată cu Strategia Energetică a României și PNIESC pentru a evita angajamente divergente.
Sectorul energetic român se confruntă cu provocări persistente legate de prețurile ridicate și de competitivitatea industriei. În acest context, formarea unui nou Guvern este considerată esențială pentru reluarea procesului decizional și depășirea incertitudinii politice. Aceste decizii de guvernare vin într-un moment în care infrastructura de transport și interconectările sunt deja incluse pe liste europene de proiecte de interes comun, precum PCI sau PMI.