Ilie Bolojan a împlinit cinci luni de când gestionează, în calitate de ministru interimar, Ministerul Energiei, conform unei analize semnate de Dumitru Chisăliță, președinte AEI. Această perioadă, cuprinsă între 5 aprilie și 5 octombrie 2026, a început într-un context de dificultăți majore pentru sistemul energetic românesc. Problemele identificate includ investițiile întârziate, producția controlabilă insuficientă, seceta severă, dificultățile de la Cernavodă, presiunea asupra hidroenergiei și necesitatea importurilor masive în orele de seară.
Analiza evidențiază faptul că Ilie Bolojan a imprimat ministerului un ritm administrativ superior multor titulari care au ocupat funcția anterior. Dumitru Chisăliță consideră că menținerea funcționării sistemului energetic în aceste condiții este un merit care trebuie recunoscut. Totuși, raportul precizează că viteza administrativă nu coincide întotdeați cu rezultatul energetic real. O succesiune de ședințe, ordine și termene stabilite nu reprezintă, în acest stadiu, o reformă profundă a sistemului.
În timpul crizei, Ilie Bolojan a gestionat situația prin convocarea producătorilor, operatorilor și a marilor consumatori. Acesta a coordonat importurile și capacitățile interne, pregătind totodată reducerea voluntară a consumului și limitarea unor consumatori industriali ca soluție de ultimă instanță. Deși România a evitat întreruperile generalizate, instrumentele folosite au indicat fragilitatea sistemului. Criza a fost gestionată prin importuri, utilizarea cărbunelui și restrângerea consumului, fără a repara însă cauzele problemei.
Asociația Energia Inteligentă a criticat lipsa implementării unor mecanisme permanente, precum un Dispecerat Național de Securitate Energetică sau un tablou operațional public actualizat săptămânal. Deși au existat progres în proiecte precum Iernut sau susținerea conducerii Romgaz, multe propuneri rămân nerealizate. Proiectele de 100 de milioane de euro pentru contoare inteligente și de 150 de milioane de euro pentru stocare sunt direcții corecte, dar nu au dus încă la reducerea facturilor pentru cetățeni.
Un rezultat concret menționat este preluarea Azomureș de către Romgaz, acțiune care poate salva o industrie strategică și locuri de muncă. Totuși, succesul depinde de repornirea competitivă a fabricii, fără gaz subvenționat și fără transferarea pierderilor către Romgaz. În ceea ce privește companiile de stat, Ilie Bolojan a diagnosticat problemele legate de salarii și bonusuri, cerând auditarea contractelor de mandat, însă rezultatele publice și sancțiunile manageriale nu au fost încă vizibile.
Protecția consumatorului rămâne cea mai gravă restanță, România continuând să răspundă la creșterile de preț prin plafonări și compensații întârziate. În contextul în care încep consultările pentru formarea unui nou guvern, discuțiile despre stabilitatea energetică rămân prioritare. Deși Ilie Bolojan a demonstrat că multe blocaje puteau fi depășite, sistemul nu are încă bateriile instalate sau cele 800.000 de contoare montate care să asigure o schimbare reală.