Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat joi seara, înainte de publicarea raportului agenției Standard&Poor’s, că are încredere în faptul că noua evaluare va reflecta măsurile pozitive luate în perioada recentă. Parlamentul și Guvernul așteaptă un verdict critic din partea agenției de rating, în condițiile în care instabilitatea politică a pus presiune pe finanțele publice. Alexandru Nazare a subliniat că, în ciuda turbulențelor, execuția bugetară a rămas în grafic.
Unul dintre argumentele principale prezentate de ministru este reducerea semnificativă a deficitului, care a fost ajustată cu 1,6 puncte procentuale. Alexandru Nazare a precizat că există cu 27 de miliarde mai puțin față de deficitul anului 2025, însă a subliniat că această manevră nu s-a făcut în detrimentul investițiilor. La sfârșitul lunii august, nivelul investițiilor a ajuns la 97 de miliarde, înregistrând o creștere de 25 de miliarde.
Ministrul a avertizat că incertitudinile politice pot duce la creșteri ale dobânzilor, deoarece investitorii urmăresc cu îngrijorare situația din România. Alexandru Nazare a menționat că este esențial să se găsească o soluție pentru încheierea crizei politice cât mai curând. Acesta a explicat că reducerea deficitului nu este o forță impusă de Comisia Europeană sau de agențiile de rating, ci o necesitate pentru a nu îndatorat generațiile viitoare.
Datoria publică a crescut considerabil, depășind pragul de 60% din PIB, iar ritmul de creștere a fost foarte ridicat. Alexandru Nazare a explicat faptul că sumele împrumutate pentru acoperirea deficitului contribuie direct la creșterea datoriei. El a menționat că ținta pentru deficitul cash este de 6,2%, în timp ce ținta de deficit ESA este de 6%, obiective pe care Comisia și agențiile de rating le-au considerat realizabile.
În ceea ce privește riscurile, Alexandru Nazare a avertizat că un scenariu de alegeri anticipate ar putea atrage o retrogradare a ratingului. Această scădere ar putea pune în pericol execuția bugetului pentru anul 2027 și ar necesita ani de zile pentru revenire. Ministrul a subliniat că pierderea calificativului de investiții ar avea efecte catastrofale asupra cursului valutar, a inflației și a deciziilor de investiții în economia României.
Gestionarea deficitului este un proces critic pentru stabilitatea macroeconomică a țării. În ultimii ani, România a încercat să își recâștige credibilitatea în fața piețelor, trecând de la un deficit de 9,3% în 2024 la unul sub 8% în 2025. Menținerea unei structuri bugetare disciplinate este considerată esențială pentru a atrage investiții care să genereze locuri de muncă și creștere economică pe termen lung.