O postare virală distribuită pe Facebook în ultimele zile a generat îngrijorări privind siguranța banilor din bănci și a pensiilor private. Mesajul susține că aproximativ 30% din activele financiare ale cetățenilor se află în instrumente care pierd între 10% și 40% din valoare din cauza vânzărilor agresive de euroobligațiuni. Verificările efectuate pe baza datelor furnizate de BNR și ASF arată că, deși prețurile unor titluri de stat au scăzut, concluziile despre depozite și pensii sunt eronate.
Scăderea prețurilor pe bursă vizează în principal titlurile de stat emise în 2021, care au dobânzi mici. De exemplu, un titlu cu scadență în 2041, cu o valoare nominală de 1.000 de euro, se vinde astăzi pe bursă cu aproximativ 631 de euro. Această scădere apare deoarece, atunci când dobânzile de pe piață cresc, investitorii nu mai sunt dispuși să plătească prețul întreg pentru instrumente vechi cu randament redus. Totuși, dacă un investitor păstrează titlul până la scadență, acesta va primi întreaga sumă nominală de 1.000 de euro.
În ceea ce privește depozitele bancare, acestea nu sunt afectate de fluctuațiile prețurilor de pe bursă. Un depozit reprezintă o datorie a băncii către client, iar dacă titlurile de stat din portofoliul băncii își pierd din valoare, scade capitalul instituției, nu soldul deținătorului de depozit. Conform datelor BNR, băncile românești au un capital solid, cu o rată a fondurilor proprii de 23,7% în martie 2026. Mai mult, depozitele sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare în limitele de 100.000 de euro per persoană.
Situația fondurilor de pensii private din Pilonul II este diferită, deoarece acestea își evaluează zilnic activele la prețul pieței. La data de 31 iulie 2026, fondurile din Pilonul II dețineau titluri de stat în valoare de 152 de miliarde de lei, reprezentând 61,6% din activele lor. Deși valoarea unității de fond poate scădea temporar atunci când prețurile titlurilor de stat scad, majoritatea acestor active sunt deținute în lei, nu în euro sau dolari. La finalul lui martie 2026, doar circa 12% din titlurile lor erau în valută.
Analiza costului muncii arată că afirmația privind plata a 70% din venituri către stat este exagerată. La un salariu mediu brut de 9.497 lei în august 2026, contribuțiile și impozitul reprezintă 42,8% din costul total al muncii. Chiar și luând în calcul taxele indirecte precum TVA-ul sau accizele, totalul ajunge la aproximativ 50-55% din costul angajatorului. România rămâne, totodată, un stat cu un nivel de impozitare raportat la PIB de aproximativ 29% în 2024, o valoare sub media europeană de peste 40%.
Contextul economic general indică faptul că România se confruntă cu o creștere a costului împrumutului de stat. Deși S&P a reconfirmat ratingul țării pe 2 octombrie, agenția a avertizat că lipsa unui buget credibil pentru perioada 2027-2028 ar putea duce la o revizuire negativă a ratingului la începutul anului viitor. Această evoluție poate influența costurile fiscale și inflația, dar nu pune în pericol direct integritatea depozitelor bancare sau a economiilor de pensii ale cetățenilor.